Vă invit să deschidem Bibliile la Filipeni capitolul 4 și să ne întoarcem la studiul nostru despre secretul mulțumirii. Ne uităm la Filipeni capitolul 4 versetele de la 10 la 19 ca la o unitate de gândire între mintea Duhului lui Dumnezeu și pana apostolului Pavel. Vedem că aici el scrie despre subiectul mulțumirii. În versetul 11 Pavel scrie: „Nu zic lucrul acesta având în vedere nevoile mele; căci m-am deprins să fiu mulțumit cu starea în care mă găsesc”. Și aș îndrăzni să spun că toată lumea ar dori să experimenteze mulțumirea. Acesta este un cuvânt minunat, bogat și oarecum greu de atins. Presupun că suntem cu toții de acord că majoritatea oamenilor sunt într-un fel disperați în a dori să fie mulțumiți, să fie satisfăcuți, să fie împliniți.

Ei bine, am vești bune pentru voi. Există cineva care vă poate oferi mulțumirea. Săptămâna aceasta am primit un fluturaș care spune totul despre această persoană. Iată ce spune: „Pentru toți cei care nu au succes, nu au noroc, sunt nemulțumiți și nerecunoscători, este o femeie care știe să vă ajute. Ea înlătură influența malefică. Dacă soțul sau soția sunt infideli, mergeți la ea acum. Ea rezolvă certurile dintre îndrăgostiți, vă ajută să recâștigați dragostea pierdută și afecțiunea celui pe care îl iubiți și vă arată calea spre fericire. Ea numește prietenii și dușmanii tăi și îți spune dacă prietenii sunt adevărați sau falși. Ea localizează bunurile pierdute și furate. Dacă ai orice problemă legată de trecut, prezent, viitor, dragoste, căsătorie, afaceri, procese, finanțe sau sănătate, dacă ai probleme, ești bolnav sau îndrăgostit, nu există o problemă atât de mare pe care ea să nu o poată rezolva”.

Este o veste bună, nu-i așa? „Ea vă oferă garanția de a îndepărta tot răul și tot ghinionul cu o baie și un duș sfânt într-o singură vizită”. Și care este cea mai bună veste dintre toate? Ea este situată pe Woodman Avenue în cartierul Pacoima. Este uimitor să fii atât de aproape de sursa mulțumirii. Apropo, numele ei este doamna White, iar dacă vreți numărul ei de telefon îl am aici. O să vă spun ceva, oameni buni, dacă ar putea îndepărta tot răul și ghinionul cu o baie și un duș sfânt, nu ar locui pe Woodman Avenue în periferia Pacoima pentru că ar fi cea mai bogată persoană din lume. Toată lumea vrea împlinire. Îmi pare rău, doamnă White, dar noi nu credem asta.

Oamenii caută mulțumirea și peste tot în lume ei presupun că mulțumirea este absența tuturor problemelor. Acesta nu este adevăratul sens al mulțumirii, pentru că, dacă asta înseamnă mulțumirea, nimeni nu o va avea vreodată, deoarece nu poți fi complet lipsit de probleme. Adevărata mulțumire înseamnă să fii capabil să fii satisfăcut și mulțumit în mijlocul oricărei probleme. Acesta este tipul de mulțumire pe care Dumnezeu o oferă prin Cristos. Nu, persoana care are răspunsurile nu este în Pacoima, persoana care are răspunsurile este în cer. Numai Dumnezeu ne poate face mulțumiți în orice situație și asta învățăm de la apostolul Pavel.

Îngăduiți-mi să vă citesc din nou textul, doar pentru a vi-l fixa în minte, începând cu versetul 10. „Am avut o mare bucurie în Domnul, că, în sfârșit, ați putut să vă înnoiți iarăși simțămintele voastre față de mine. Vă gândeați voi la așa ceva, dar vă lipsea prilejul. Nu zic lucrul acesta având în vedere nevoile mele; căci m-am deprins să fiu mulțumit cu starea în care mă găsesc. Știu să trăiesc smerit și știu să trăiesc în belșug. În totul și pretutindeni m-am deprins să fiu sătul și flămând, să fiu în belșug și să fiu în lipsă. Pot totul în Cristos care mă întărește. Dar bine ați făcut că ați luat parte la strâmtorarea mea. Știți voi înșivă, filipenilor, că, la începutul Evangheliei, când am plecat din Macedonia, nicio biserică n-a avut legătură cu mine în ce privește ‘darea’ și ‘primirea’ afară de voi. Căci mi-ați trimis în Tesalonic, o dată, și chiar de două ori, ceva pentru nevoile mele. Nu că umblu după daruri. Dimpotrivă, umblu după câștigul care prisosește în folosul vostru. Am de toate și sunt în belșug. Sunt bogat de când am primit prin Epafrodit ce mi-ați trimis… un miros de bună mireasmă, o jertfă bine primită și plăcută lui Dumnezeu. Și Dumnezeul meu să îngrijească de toate trebuințele voastre, după bogăția Sa, în slavă, în Isus Cristos”.

Acum, vedem inima acestui mare om, Pavel. Și descoperim că el este un om (pregătit) pentru toate vremurile. Descoperim că este un om al mulțumirii. Este un om mulțumit. Este un om împlinit. Am observat în versetul 4 că ne-a poruncit să ne bucurăm mereu. Am observat în versetul 6 că ne-a poruncit să nu ne îngrijorăm și să nu fim neliniștiți pentru nimic. Și ne amintim din versetul 7 că ne-a prezentat pacea lui Dumnezeu. Iar în versetul 9 el ni L-a prezentat pe Dumnezeul păcii. Iată un om care știe cum să se bucure în orice situație. Iată un om care este lipsit de anxietate și îngrijorare. Iată un om a cărui inimă este păzită de pacea lui Dumnezeu și de Dumnezeul păcii. Iată un om care ne spune acum că a învățat să fie mulțumit.

Ar putea exista vreo temă mai importantă pentru vremea noastră decât mulțumirea? Trăim într-o cultură extrem de nemulțumită. Suntem nemulțumiți de ceea ce avem. Suntem nemulțumiți de felul în care arătăm. Suntem nemulțumiți de persoana cu care suntem căsătoriți. Suntem nemulțumiți de soarta noastră în viață. Practic, suntem nemulțumiți de circumstanțele și dificultățile care ne ies în cale. Suntem nemulțumiți. Și avem atât de multe. Iată un om care s-a bucurat, care a fost liber de îngrijorare, care a cunoscut o pace inexplicabilă care întrece măsura. Iată un om care a învățat să fie mulțumit; iată un om care în orice împrejurare se găsea împlinit, satisfăcut. În mod firesc, întrebarea care se pune imediat este: cum așa? Cum putem fi mulțumiți? Dacă Pavel a învățat să fie mulțumit, ne poate învăța pe noi să fim mulțumiți? Cel care a fost elev și a învățat lecția, poate deveni el profesor și noi elevi? Iar eu cred că răspunsul este da. Și de aceea ne uităm destul de atent la acest text, pentru că ne prezintă ceea ce cred eu că sunt elementele mulțumirii.

Vă amintiți punctul unu pe care l-am parcurs data trecută? Că mulțumirea începe cu încrederea în providența lui Dumnezeu în versetul 10. Mulțumirea începe cu o încredere stabilită în controlul suveran al lui Dumnezeu asupra tuturor evenimentelor din viață care, în cele din urmă, ne vor ajunge spre binele nostru. Asta spunea el implicit în versetul 10: „Am avut o mare bucurie în Domnul, că, în sfârșit, ați putut să vă înnoiți iarăși simțămintele voastre față de mine”. Vă amintiți, el era prizonier la Roma; era închis acolo, înlănțuit de un soldat roman, încarcerat într-un apartament din orașul Roma. Era un om care, prin urmare, își pierduse confortul și libertatea. Supraviețuia cu strictul necesar în ceea ce privește necesitățile vieții. Și iată că filipenii i-au trimis un dar, poate bani, poate mâncare, poate haine, poate alte lucruri de care avea nevoie. Iar el spune: uite, este în regulă, știu că nu a venit mai devreme pentru că nu ați avut ocazia să o faceți mai devreme. El este mulțumit de Dumnezeul suveran care ordonează providențial oportunitățile. Și există elementul de bază în mulțumire, acea mare încredere că Dumnezeu nu m-a uitat, că Dumnezeu este atent la mine, că Dumnezeu știe numărul firelor de păr din capul meu, că Dumnezeu înțelege totul despre viața mea, poate chiar îmi pune lacrimile într-un burduf. Dumnezeu îmi cunoaște urcușul și coborâșul; îmi cunoaște venirea și plecarea. Sunt în centrul atenției constante a iubirii Sale omnisciente și El ordonă totul în universul Său pentru a-mi aduce binele. Când crezi asta, vei experimenta mulțumirea.

Al doilea lucru pe care apostolul Pavel l-a remarcat ca element al mulțumirii este satisfacția cu puțin. În versetul 11 el spune: „Nu zic lucrul acesta având în vedere nevoile mele; căci m-am deprins să fiu mulțumit cu starea în care mă găsesc”. Aici lasă să se înțeleagă că era nevoie de foarte puțin pentru a fi mulțumit. Dacă cineva ar fi putut spune: „Am fost în mare nevoie, cu foarte puțină hrană, cu foarte puține resurse de trai, în situații extrem de dificile în ceea ce privește problema încarcerării”, el ar fi putut spune: „Am mari nevoi”. În schimb, el spune: „Nu zic lucrul acesta având în vedere nevoile mele”. Cum poți spune asta, Pavel? Pentru că îmi evaluez viața și spun că pot fi mulțumit cu foarte, foarte puțin.

Și am încercat să vă transmitem asta în ultima duminică, faptul că trebuie să fim mulțumiți cu mâncare și îmbrăcăminte și atât. Și dacă Dumnezeu ne oferă aceste lucruri, trebuie să fim mulțumiți. Am vorbit despre modul în care trăim într-o societate care generează nemulțumire; întreaga abordare a publicității este de a vă face nemulțumiți și este foarte, foarte eficientă.

Am primit săptămâna aceasta o cărticică pe care a confecționat-o unul dintre copiii mici din biserica noastră și mi-a venit în minte. Această fetiță a scris pe copertă: „Dacă avem hrană și adăpost, trebuie să fim mulțumiți”, 1 Timotei 6:8. Am deschis-o și dintr-odată au început să apară copaci, iar ea spune: „Sunt recunoscătoare că împart curtea mea cu ceilalți copii”. Apoi, pe pagina următoare scrie: „Sunt recunoscătoare că împart camera mea”. Și aici este o fotografie a patului ei cu două perne pe el pe care, fără îndoială, îl împarte cu cineva. „Sunt recunoscătoare pentru puțină mâncare”. Are puțină mâncare pe masă; parcă ar fi un ou și o cutie de cereale. Și apoi, „Sunt recunoscătoare pentru câteva haine”, scrie ea: „Dragul meu pastor, îți mulțumesc pentru că ne înveți să fim mulțumiți. Îmi voi aminti că Dumnezeu ne dă ceea ce avem nevoie. Voi fi mulțumită cu puțin. Și când lucrurile merg prost, îmi voi aminti că Dumnezeu îmi controlează viața. Cu dragoste, Tara”. Ea a înțeles. Rezultă de aici. Această carte ar trebui să fie publicată. A fi mulțumit cu puțin ar putea fi cea mai prețioasă lecție pe care o poți da copiilor tăi.

Al treilea punct pe care l-am remarcat data trecută în examinarea acestui pasaj este că Pavel nu numai că și-a arătat încrederea în providența lui Dumnezeu și a fost mulțumit cu puțin; dar, în al treilea rând, el a trăit independent de circumstanțe. Punctul trei este independența față de circumstanțe, iar noi doar trecem asta în revistă. În versetul 12 el spune: „Știu să trăiesc smerit și știu să trăiesc în belșug”. La sfârșitul versetului, el spune: „M-am deprins să fiu sătul și flămând, să fiu în belșug și să fiu în lipsă”. La mijlocul versetului, „În totul și pretutindeni m-am deprins”. Am fost inițiat în secretul interior despre cum să fiu mulțumit în orice fel de circumstanță. Nu contează care este, pozitivă sau negativă, cu plus sau cu minus. Și, dragii mei, din nou, aceasta este o componentă a mulțumirii. Satisfacția nu este legată de ceea ce avem. Să fii mulțumit nu este legat de ceea ce nu avem. Mulțumirea înseamnă a trăi deasupra acestui nivel și de a înțelege providența lui Dumnezeu, promisiunile lui Dumnezeu și de a fi mulțumit cu puțin în această viață, anticipând mult în viața care va veni.

Pavel a trecut prin viață, cu o gamă largă de experiențe zilnice, și mereu a fost mulțumit și mereu a fost satisfăcut. Era bine când lucrurile mergeau bine. Era bine când nu mergeau. Era minunat când era sărutat, îmbrățișat și lăudat și era minunat când era bătut, lovit și învinețit. Nu acestea au fost lucrurile care au dat lovituri fatale sau chiar devastatoare omului său interior. El a avut încredere în providența lui Dumnezeu. Avea încredere în promisiunea lui Dumnezeu. Și astfel, el a trăit deasupra circumstanțelor. Putea să se bucure de orice. Putea avea pace oricând. Putea să fie lipsit de anxietate în orice situație. Putea menține un spirit blând și plin de har întotdeauna, pentru că trăia dincolo de circumstanțe.

Îngăduiți-mi să vă prezint un al patrulea punct în această dimineață.

Această chestiune a mulțumirii cere nu numai o încredere în providența suverană a lui Dumnezeu, o satisfacție cu puțin și o trăire independentă de circumstanțe; dar, în al patrulea rând, Pavel era mulțumit pentru că era susținut de puterea divină, era susținut de puterea divină. Și el a experimentat asta. Am putea chiar să spunem că el a experimentat puterea divină. Observați versetul 13: „Pot totul în El care mă întărește”. Unele manuscrise spun „în Cristos”. Există manuscrise cu ambii termeni. Manuscrisele mai bune par să folosească cuvântul „El”, dar, desigur, se referă la Cristos, spun asta doar pentru că unele dintre Bibliile voastre pot spune Cristos. Fie că spune Cristos sau El, ambele se referă la Cristos. Pavel spune eu sunt susținut de Cristos, care mă întărește.

Vedeți voi, el învățase că, indiferent cât de dificil era în lumea materială, exista o bază spirituală. Și vreau să vorbesc puțin despre asta în această dimineață.

Adecvarea și suficiența pentru noi vine din faptul că suntem atașați de cel care este destul și este suficient. Nu suntem cu adevărat autosuficienți, ci Cristos este suficient pentru noi. Pentru că suntem legați de viața Lui și de puterea Lui în noi, avem suficient. Pavel spune: „Uite, pot face totul prin Cel care mă întărește”. Ce vrea să spună prin asta? Vrea să spună că sunt conectat la Cristos. Și pentru că sunt conectat la Cristos, asta este viața lui Cristos în sufletul omului, El trăiește în mine, viața pe care o trăiesc este viața Lui care trăiește în mine, Galateni 2:20; datorită acestui fapt, am o putere divină supranaturală pentru orice situație.

Acum, el nu vrea să spună, și vreau să ascultați cu atenție acest lucru, Pavel nu vrea să spună că pot trăi la nesfârșit fără să mănânc. Nu vrea să spună că pot trăi la nesfârșit fără să beau sau fără să dorm, sau că pot fi lovit cu 5.000 de biciuiri și totuși să supraviețuiesc. El nu vrea să spună asta. El știe că, dacă nu are mâncare în cele din urmă, va muri. Dacă nu are ceva de băut în cele din urmă, va muri. Și dacă este bătut continuu, va muri. Există o limită a extremelor fizice pe care le poate îndura. Adică, asta ar fi adevărat în cazul oricui, evident. Dar ceea ce spune el este că atunci când am ajuns la capătul propriilor mele resurse, atunci experimentez puterea lui Cristos de a mă susține până când se pregătește o resursă.

Acum, cred că vorbește despre lumea materială atunci când spune: „Pot totul”. El ar fi putut spune: „Pot îndura toate lucrurile”. El folosește un verb grecesc care înseamnă a fi puternic sau a avea putere. El spune: „Sunt suficient de puternic pentru a trece prin orice datorită Celui care îmi insuflă puterea Sa”. El nu vrea să spună că aș putea trăi la nesfârșit fără mâncare. El nu vorbește despre o provizie miraculoasă în acest sens. Ceea ce spune pur și simplu este că, în acele exigențe ale vieții, în acele extreme ale vieții în care nu mai am resurse umane, îmi este insuflată puterea lui Cristos. Biblia spune: „Celui slab, El îi dă tărie”. Iar Isaia spune în capitolul 40, acel minunat și familiar verset 31: „dar cei ce se încred în Domnul își înnoiesc puterea, ei zboară ca vulturii; aleargă, și nu obosesc; umblă, și nu ostenesc”. El vorbește, ca să spunem așa, despre a ajunge la capătul resurselor umane și a găsi acolo puterea lui Cristos.

Poate cea mai clară ilustrare a acestui lucru se află la sfârșitul cărții 2 Corinteni. Întoarceți Biblia la 2 Corinteni capitolul 12. Și în 2 Corinteni capitolul 12, Pavel vorbește despre slăbiciunea sa. El spune în versetul 7: „Și, ca să nu mă umflu de mândrie din pricina strălucirii acestor descoperiri, mi-a fost pus un țepuș în carne”. Opriți-vă la acel punct. Pavel primise o serie de revelații de la Dumnezeu, desigur. Avusese viziuni despre Cristos. El fusese, în mod remarcabil, unealta lui Dumnezeu prin care Dumnezeu Își revelase adevărul. Din această cauză, ar fi putut fi o tentație gravă pentru el să fie mândru. Și astfel, pentru a-l împiedica să se mândrească, versetul 7 spune: „mi-a fost pus un țepuș în carne”. Și el spune că a fost: „un sol al lui Satan, ca să mă pălmuiască și să mă împiedice să mă îngâmf”. Versetul 8: „De trei ori am rugat pe Domnul să mi-l ia”. Iar Domnul a spus: „Harul Meu îți este de ajuns; căci puterea Mea în slăbiciune este făcută desăvârșită”. Domnul i-a trimis un mesaj foarte important. Poți fi mulțumit pentru că există suficient har și suficientă putere pentru a avea grijă de tine în ciuda acestei probleme. Cu alte cuvinte, Domnul îi spune: „Te voi sprijini”. Nu te poți descurca cu asta prin forțele tale; va trebui să depinzi de Mine. Cel mai bucuros, el spune în versetul 9: „Deci mă voi lăuda mult mai bucuros cu slăbiciunile mele”. De ce? „Pentru ca puterea lui Cristos să locuiască în mine”. Dacă nu aș avea această slăbiciune, nu aș fi dependent de El. Dacă aș putea să o rezolv, nu aș avea nevoie de El. Deci, este acolo pentru ca eu să fiu dependent. Și în dependența mea de El văd puterea Sa manifestată. Versetul 10, „De aceea simt plăcere”, cum? „Simt plăcere (sunt mulțumit)”. În ce simți plăcere (Cu ce ești mulțumit)? „În defăimări, în nevoi, în prigoniri, în strâmtorări, pentru Cristos; căci când sunt slab, atunci sunt tare”.

Acum, ascultați asta. El și-a găsit mulțumirea în puterea manifestată a lui Cristos care vine la credincios atunci când acesta și-a epuizat resursele umane. Și, dați-mi voie să traduc asta în ceea ce spun eu: mulțumirea este un produs secundar al suferinței. Mulțumirea apare atunci când experimentezi puterea de susținere a lui Cristos în acele momente în care nu ai nicio putere umană. Celui care nu are putere, Dumnezeu îi sporește puterea. Dacă nu ai fost niciodată acolo, poate că nu ai experimentat-o niciodată. Pavel spune: „Sunt mulțumit, pentru că, am văzut puterea lui Dumnezeu”. Ar trebui să ne rugăm, știți voi, pentru suficientă suferință în viața noastră, pentru suficientă dificultate în viața noastră pentru ca astfel să ne putem îndrepta spre Cristos, ca să putem vedea puterea Lui explodând în favoarea noastră și astfel să fim mulțumiți.

Știți, am crescut în capacitatea mea de a fi mulțumit de-a lungul anilor. Și este un rezultat direct al tuturor acestor lucruri, dar nu fără acest punct. De-a lungul vieții mele L-am văzut pe Dumnezeu făcând lucruri pe care numai El le putea face. Când eram la capătul resurselor mele umane și asta mi-a oferit expresia vizibilă și măsurabilă, cel puțin din punct de vedere spiritual, a puterii lui Dumnezeu care îmi spune că El este implicat în viața mea și în asta constă mulțumirea mea. Dacă nu aș fi văzut puterea lui Dumnezeu manifestându-se, m-aș fi îngrijorat, m-aș fi frământat, aș fi experimentat anxietate, lipsă de pace și o oarecare teamă cu privire la suficiența mea dacă nu aș fi văzut manifestarea puterii lui Dumnezeu, nu-i așa? Dar când văd puterea lui Dumnezeu manifestându-se în momentele mele extreme, când nu am altă cale spre care să mă îndrept, decât să mă arunc în puterea Lui și să spun: „Doamne, aceasta este o situație pe care nu o pot rezolva, nu există resurse pentru asta, depind de Tine”, văd puterea lui Dumnezeu mișcându-se și în aceasta constă mulțumirea mea că El este aproape, că El este implicat.

Și astfel, spune cu încredere apostolul: „Am puterea de a face orice prin puterea Lui”. Acest cuvânt, „a fi puternic”, cuvântul care este tradus prin „pot face”, este cuvântul care este tradus în Fapte 19:16, „biruit”. Este tradus în Fapte 19:20, „se întărea”. Este tradus în Iacov 5:16 prin „putere” sau „rugăciunea fierbinte a celui neprihănit”. Este un cuvânt de forță; este un cuvânt de putere. Iar Pavel spune: „Am puterea să trec prin toate lucrurile”. Apropo, în greacă, „toate lucrurile” este în prima poziție emfatică. Când grecii vor să pună accentul, ei pun acest cuvânt primul. Toate lucrurile am puterea să le îndur. Și despre ce vorbește el? Ce înseamnă toate lucrurile? Ei bine, trebuie să vă întoarceți în context, toate lucrurile este destul de generic dacă este lăsat de unul singur. Și dacă te întorci la 11 și 12 știi despre ce vorbește: circumstanțe. Vorbește despre a fi sătul sau a suferi de foame, a avea abundență de lucruri materiale sau a suferi de nevoi materiale. Despre asta vorbește. El spune: „Uite, am puterea de a trece prin toate lucrurile, toate privațiunile, toate dificultățile din lumea materială, toate momentele de prosperitate”, vorbește despre lumea materială. „Am capacitatea de a face față oricărui tip de circumstanță materială datorită puterii mele spirituale”.

Asta este ceea ce spune el. Pot trăi fără mâncare, pentru o vreme, evident, pot trăi fără haine, pot trăi fără confort, pot trăi fără căldură, pot trăi fără libertate, pot trăi fără îngrijire, pot să îndur durerea, pot îndura pericolul, pot îndura persecuția, pot îndura suferința, pot îndura amenințarea, pot îndura toate acestea în exterior pentru că sunt atât de întărit în interior. Vedeți, când ajungi în punctul în care ești la capătul resurselor tale și depinzi de Domnul și vezi mișcarea puterii Sale, găsești mulțumire.

Uitați-vă împreună cu mine pentru o clipă la Efeseni capitolul 3. Unul dintre textele mele preferate din tot Cuvântul lui Dumnezeu. Efeseni capitolul 3 cu versetul 14, una dintre marile rugăciuni ale apostolului Pavel. El spune: „Iată de ce, zic, îmi plec genunchii înaintea Tatălui Domnului nostru Isus Cristos, din care își trage numele orice familie, în ceruri și pe pământ, și-L rog…”. Acesta este începutul rugăciunii sale. Și apoi, se lansează în cea mai fenomenală și bogată rugăciune. Pentru ce vă rugați? „și-L rog ca, potrivit cu bogăția slavei Sale”, acum ascultați „să vă facă să vă întăriți în putere, prin Duhul Lui, în omul dinăuntru”. Ceea ce Pavel a experimentat, el s-a rugat ca efesenii să experimenteze: acea forță interioară care ne face echipați complet, adecvați, mulțumiți în orice situație. Și rezultatul acestui lucru? Versetul 20: „Iar a Celui ce, prin puterea care lucrează în noi, poate să facă nespus mai mult decât cerem sau gândim noi, a Lui să fie slava”.

Pavel spune: „Mă rog ca voi să fiți întăriți cu putere prin Duhul Său în omul dinăuntru, iar când veți fi întăriți cu putere prin Duhul Său în omul dinăuntru, veți fi în stare să faceți mult mai mult decât puteți cere sau gândi, conform acestei puteri”. Cu alte cuvinte, tu, în calitate de credincios, ai o resursă în tine, viața lui Dumnezeu din tine, care este o sursă de putere care poate susține lucruri pe care nu-ți imaginezi că le poate susține. Uneori, un părinte îmi spune când aude despre pierderea unui copil: „Nu cred că aș putea vreodată să îndur asta, nu cred că aș putea vreodată să fac asta. Nu cred că aș putea supraviețui vreodată”. Și eu mi-am spus adesea: „Nu știu dacă aș putea supraviețui unui astfel de lucru, sau pierderii partenerului meu de viață, unei mari tragedii. Nu știu dacă aș putea supraviețui la așa ceva”. Dar cred că Duhul lui Dumnezeu întărește omul lăuntric, astfel încât să fim capabili să facem mai mult decât credem că putem face, conform puterii care lucrează în noi, putere care este activată în momentul în care resursele umane dispar.

Ai cunoscut vreodată pe cineva care a avut un stimulator cardiac? Acesta intră în funcțiune doar atunci când inima lor nu funcționează bine. Este o putere de susținere. Atâta timp cât inima funcționează corect, nu au nevoie de stimulator cardiac. Dacă nu funcționează corect, stimulatorul cardiac preia controlul. Există un sens în care avem această resursă, acest rezervor de putere spirituală care intră în acțiune atunci când am ajuns la capătul propriilor noastre resurse. Așadar, el spune: „Am capacitatea fizică, materială de a depăși orice, pentru că sunt atât de infuzat cu putere spirituală încât pot face ceea ce nu mi-aș fi putut imagina că aș putea face”. Doamne, ce promisiune minunată, ce promisiune minunată! Și aceasta este promisiunea pentru fiecare credincios, că dacă veți experimenta mulțumirea, o veți învăța după ce ați ajuns la extrem în viața voastră și veți învăța că atunci când trebuie să aveți puterea divină, ea este acolo.

Apropo, această ultimă parte, „Cel care mă întărește”, trebuie să fie analizată pe scurt. Cuvântul „întărește”, endunamoō, a pune putere în, înseamnă a insufla putere. Și asta este ceea ce face Domnul. Domnul ne infuzează cu putere. El o pune în noi atunci când suntem la extrem.

Preaiubiților, aceasta este ceea ce aduce mulțumire. Când ai învățat să nu depinzi de propriile tale resurse, dar când ai fost în deșert, când ai fost în vale, când ai fost la extrem, când ai stat în valea umbrei morții, ai fost pe marginea prăpastiei, când nu-ți poți rezolva problemele, nu poți elimina conflictul, nu poți rezolva căsnicia, nu poți face nimic cu copiii, nu poți schimba mediul la locul de muncă în care ești implicat, nu ai cum să te ocupi de boala care îți răvășește corpul și ajungi în punctul în care nu mai ai resurse, te întorci la Dumnezeu, găsești puterea care există pentru a trece prin această situație. Și în asta constă experiența ta de a fi mulțumit.

Acum, după ce am spus toate astea, trebuie să spun următorul lucru. Cineva îmi va zice: „Ei bine, știți, am fost la capătul puterilor mele, am fost la capătul funiei, am ajuns la limita tuturor resurselor mele și nu am găsit nimic care să mă aline. Nu am fost mulțumit și nu sunt mulțumit”. Lăsați-mă să vă spun de ce. Cred că atunci când ați ajuns la capătul resurselor voastre, veți experimenta puterea lui Dumnezeu și mulțumirea care vine cu ea doar dacă la capătul resurselor voastre v-ați mișcat, acum ascultați cu atenție, în voia lui Dumnezeu. Dați-mi voie să vă spun ce vreau să afirm. Dacă ai trăit o viață de păcat, iar acum ești la fundul gropii în care te-a dus păcatul, nu te aștepta ca Domnul să intervină, să îți dea puterea Sa și să îți aducă mulțumire. Ceea ce ar putea face El este să adauge pedeapsă la durerea pe care circumstanțele tale au produs-o deja.

Dr. Martyn Lloyd-Jones, în scrierea cărții sale despre depresia spirituală, bineînțeles că a fost doctor în medicină, a fost medicul reginei înainte de a simți chemarea lui Dumnezeu de a predica și a învăța Cuvântul lui Dumnezeu. Și a sugerat că această chestiune de a privi la puterea lui Dumnezeu care intră în acțiune la sfârșitul resurselor noastre este similară cu problema sănătății. El a exprimat-o astfel. El a spus: „Sănătatea este ceva care rezultă dintr-o viață corectă. Sănătatea nu poate fi obținută direct sau imediat sau în sine. Într-un anumit sens, sunt gata să spun că un om nu ar trebui să se gândească deloc la sănătatea sa ca atare. Sănătatea este rezultatul unei vieți corecte. Și spun exact același lucru despre această chestiune a puterii în viețile noastre creștine”.

Ceea ce spune el, pur și simplu, este că sănătatea este produsul final al unei vieți corecte. Îngăduiți-mi să vă spun că puterea lui Dumnezeu care aduce mulțumire este rezultatul unei vieți spirituale corecte. El folosește această ilustrație. El spune: „Luați problema predicării. Niciun subiect nu este discutat mai des decât puterea în predicare. 'O, de aș avea putere în predicare', spune predicatorul, și se pune în genunchi și se roagă pentru putere. Cred că ar putea fi destul de greșit. Cu siguranță este, dacă acesta este singurul lucru pe care îl face predicatorul. Modalitatea de a avea putere este să vă pregătiți mesajul cu atenție. Studiați Cuvântul lui Dumnezeu, gândiți-vă la el, analizați-l, puneți-l în ordine, faceți tot posibilul. Acesta este mesajul pe care Dumnezeu este cel mai probabil să îl binecuvânteze, abordarea indirectă mai degrabă decât cea directă. Este exact la fel și în această chestiune a puterii de a trăi viața creștină. În plus față de rugăciunea noastră pentru putere, trebuie să ne supunem anumitor reguli și legi primare. Secretul puterii este să descoperim și să învățăm din Noul Testament ce este posibil pentru noi în Cristos. Ceea ce trebuie să fac este să merg la Cristos, trebuie să-mi petrec timpul cu El, trebuie să meditez la El, trebuie să ajung să-L cunosc. Trebuie să practic viața creștină. Trebuie să fac ceea ce îmi spune El. Trebuie să citesc Biblia. Trebuie să trăiesc viața creștină în toată plinătatea ei”. Am încheiat citatul.

Acum, ceea ce spune el este evident: puterea este rezultatul unei vieți corecte. La fel cum sănătatea este rezultatul unei vieți corecte în dimensiunea fizică. Ideea este următoarea: atunci când ajungi la capăt, la extrem, puterea lui Dumnezeu va fi acolo și, odată cu ea, mulțumirea, dacă ai trăit corect. Vedeți, problema pe care o avem astăzi este că avem toți acești oameni, pun între ghilimele „creștini”, care trăiesc vieți păcătoase, rele și necredincioase. Apoi, ei au probleme. Și când ajung la extremitatea acelei probleme și nu o pot rezolva și nu văd puterea lui Dumnezeu de a schimba situația, vor să fugă și să găsească o soluție rapidă. Și nu s-au ocupat niciodată de adevărata problemă. Ascultați, nu puteți obține puterea lui Dumnezeu de la un consilier, nu puteți obține puterea lui Dumnezeu de la un terapeut, nu puteți obține puterea lui Dumnezeu dintr-o formulă oarecare, nu vă puteți schimba pur și simplu întreaga viață, nu puteți experimenta plinătatea puterii lui Dumnezeu și mulțumirea dacă ați trăit un model păcătos. Nu există nicio soluție rapidă.

Pavel spune: „Uite, pot să trec prin orice cu puterea lui Cristos, dar nu pot să o fac fără puterea lui Cristos, iar puterea lui Cristos este doar a Lui atunci când aceasta duce la ascultare”. Și astfel, vedeți, oamenii care fug să găsească pe cineva care să-i repare, în primul rând, probabil că nu înțeleg puterea lui Cristos; în al doilea rând, poate că nu cunosc puterea lui Cristos pentru că acesta este produsul propriului lor păcat. Uneori nu este produsul propriului lor păcat; uneori au nevoie de instruire biblică, încurajare biblică, sfat biblic și ajutor. Dar mulți, foarte mulți oameni caută o rezolvare rapidă a unui model de păcat care i-a condus la un rezultat pe care nu îl pot rezolva, care nu va fi niciodată rezolvat până când nu vor începe să trăiască o viață ascultătoare.

Îngăduiți-mi să vă dau o ilustrare clasică, pe care o primesc tot timpul. Iată o scrisoare care a ajuns acum câteva zile pe biroul meu. „Dragă John, mi-am înșelat soțul din a doua căsătorie, timp de aproximativ 11 ani, încă de când ne-am căsătorit. Acest lucru a constat în mai multe aventuri de scurtă durată, câteva aventuri de lungă durată, câteva aventuri de o noapte și diverse alte încurcături, probabil 12 până la 15 bărbați în total. Practic, îmi iubeam soțul, dar știam că nu eram sută la sută devotată lui, evident, dar nu aveam nicio idee cum să schimb asta. Am fost un suflet mizerabil și pierdut. Nu aveam niciun sentiment al valorii de sine, eram foarte irascibilă, nemulțumită și făceam multe cumpărături și cumpăram o mulțime de lucruri pentru a încerca să-mi umplu golul. Sunt o mincinoasă foarte pricepută și reușesc să-mi înșel soțul, precum și pe toți ceilalți. În ciuda tuturor acestor lucruri, reușeam să funcționez destul de bine de cele mai multe ori, iar majoritatea oamenilor chiar credeau că sunt o persoană bună pentru că ascundeam atât de bine partea mea rea. Mă prefăceam că sunt foarte bună pentru majoritatea lumii, dar simțeam că am o mască tot timpul. Dacă cineva îmi spunea vreodată că sunt atrăgătoare, îmi spuneam: „Dacă ai putea vedea ce e în mine, nu ai spune asta”. Cred că ar trebui să menționez, de asemenea, că am făcut un avort, un copil conceput cu cel de-al doilea soț al meu în timp ce eram încă măritată cu primul. Ne-am despărțit. Am avortat, apoi m-am căsătorit cu actualul meu soț un an și jumătate mai târziu, după ce am locuit cu el aproape tot timpul. Oricum, din cauza depresiei recurente, am mers la consiliere. Acum trei ani am fost la consiliere timp de doi ani. Cred că înțeleg mai bine unele dintre motivele pentru care am făcut lucrurile pe care le-am făcut din această cauză, dar nu m-am schimbat în niciun fel. Am crescut într-o familie creștină. De fapt, tatăl meu a fost slujitor, iar eu l-am acceptat pe Cristos. Nu am înțeles niciodată ce înseamnă să Îl urmezi pe Cristos, am trecut prin multe mișcări pe măsură ce creșteam, dar nu a însemnat prea mult pentru mine. De îndată ce am plecat de acasă pentru a merge la facultate, am respins totul, mi-am văzut fericită de drumul meu. Inima mea era foarte rece față de lucrurile lui Dumnezeu și sunt sigur că Satan a fost fericit să mă ajute, împietrindu-mi-o și mai mult”.

Ea a continuat: „Poate de două sau trei ori, în cea mai profundă depresie și disperare a mea, am strigat la Dumnezeu să mă ajute, dar nu m-am deranjat să spun că îmi pare rău pentru ceea ce făceam. Și din moment ce nu mai auzeam nimic de la El, eram total convinsă că mă urăște și că nu mai vrea să aibă vreodată de-a face cu mine. Acest lucru a contribuit la suferința mea și la sentimentul meu de inutilitate”. Apoi, a afirmat: „Eu sunt dovada vie a puterii Duhului Sfânt de a transforma inima și comportamentul unei persoane. Nu toate convingerile pentru o viață schimbată au venit dintr-odată. A fost un proces treptat pentru anumite lucruri”. Ea menționează lucruri precum dăruirea în biserică și lucruri de genul acesta. „Dar un lucru s-a schimbat imediat pentru că am crezut că Dumnezeu știa că era cel mai important pentru mine: gândul de a fi vreodată cu un alt bărbat pur și simplu mă dezgustă. Apoi, după foarte puțin timp, m-am oprit și mi-am dat seama că eram dedicată soțului meu nemântuit și căsniciei mele sută la sută, că îl iubeam din toată inima și că nu aș mai face niciodată nimic care să îl dezonoreze. Nu a fost ceva ce am cerut în mod special, pur și simplu s-a întâmplat. Am avut un sentiment profund de bucurie și mulțumire, un cuvânt despre care credeam că nu îi voi cunoaște niciodată sensul în viața mea”.

Ei bine, cum experimentați puterea de susținere a lui Dumnezeu și mulțumirea? Acesta este rezultatul a ce? Al ascultării. Cum te aștepți să ai mulțumire dacă țopăi în și din pat cu toată lumea și trăiești un astfel de stil de viață? Bineînțeles că vei fi o persoană nefericită. Numai Dumnezeu știe când a fost mântuită cu adevărat această fată, dar asta nu schimbă cu nimic ideea că puterea de susținere și mulțumirea lui Dumnezeu sunt oferite celui care, într-o viață ascultătoare, a ajuns la capătul resurselor sale. Aici este suficiența care aduce mulțumire.

Cum poți cunoaște mulțumirea? Cum pot cunoaște eu mulțumirea? Fiind încrezător în providența suverană a lui Dumnezeu, fiind mulțumit cu puțin, fiind mulțumitor independent de circumstanțe și fiind susținut de puterea lui Dumnezeu.

Mai există un punct pe care vi-l voi explica săptămâna viitoare, dar vi-l voi menționa în această dimineață.

Iată al cincilea punct, al cincilea factor în mulțumire: grija pentru bunăstarea celorlalți, grija pentru bunăstarea celorlalți. Dacă îți petreci întreaga viață făcându-ți griji pentru tine, probabil că nu vei fi niciodată mulțumit. De îndată ce încetezi să fii preocupat de tine și te pierzi în preocuparea pentru alții, vei experimenta mulțumirea. Motivul pentru care Pavel era atât de mulțumit în orice situație era acela că niciodată problema nu era pentru sine. Versetul 17 vă va da o idee. El spune: „Nu că umblu după daruri. Dimpotrivă, umblu după câștigul care prisosește în folosul vostru”. Ce declarație minunată! El spune: „Acum, voi mi-ați trimis acel dar pentru a-mi împlini nevoile, nu că aș fi avut nevoie de dar, și mă bucur nu pentru că am primit darul, ci pentru că voi mi l-ați dat. Ce vreți să spuneți? Ei bine, asta va prisosi în folosul vostru. Ce înseamnă asta? Am dat banii, asta nu prisosește contului nostru. Nu, nu, el nu vorbește material, el vorbește cum? Spiritual. Ceea ce spune el este că veți cunoaște binecuvântarea lui Dumnezeu. De fapt, o spune în versetul 19. „Și Dumnezeul meu să îngrijească”, de ce? „de toate trebuințele voastre”. Vedeți, ceea ce mă face fericit nu este faptul că eu am primit darul, ci faptul că voi ați primit binecuvântarea atunci când ați dăruit. Există un om care este mai preocupat ca filipenii să fie binecuvântați decât ca el să fie binecuvântat, mai preocupat ca ei să primească binecuvântarea lui Dumnezeu decât ca el să aibă nevoile sale împlinite. Acest lucru este atât de fundamental pentru mulțumire, să fim preocupați de ceilalți mai mult decât de noi înșine.

Vom aprofunda acest aspect în cele câteva versete rămase din acest text duminica viitoare și, de asemenea, voi vorbi despre principiile care se desfășoară aici pentru a dărui. Este un pasaj extraordinar care culminează cu minunatul verset 19: „Și Dumnezeul meu să îngrijească de toate trebuințele voastre”. Dar va trebui să așteptăm până data viitoare.

Tată, Îți mulțumim pentru timpul petrecut în această dimineață.

Ce bucurie să ne închinăm și să Te lăudăm împreună, din nou pentru învățătura pe care ne-ai oferit-o în Cuvântul Tău! Îți mulțumim. Ne rugăm să putem experimenta mulțumirea care vine la cei care au încredere, la cei care sunt mulțumiți cu puțin, la cei care trăiesc deasupra circumstanțelor, la cei care sunt susținuți de puterea Ta ca urmare a unei vieți ascultătoare, la cei care sunt mai preocupați de alții decât de sine. Fie ca noi să cunoaștem această mulțumire. Și Îți mulțumim pentru un astfel de dar. Amin.

SFÂRȘIT