În dimineața asta am vorbit pe scurt despre faptul că există anumite cerințe pentru aceia care vor să culeagă din Cuvânt ceea ce Dumnezeu ar vrea ca noi să știm.

Biblia nu este o carte pentru oricine. Este o carte deschisă numai pentru cei care împlinesc anumite cerințe elementare. Am vorbit despre acel cine al studiului Bibliei, despre cine poate înțelege cu adevărat Biblia. Și v-am sugerat șase principii, de fapt cinci și apoi al șaselea, care a fost rugăciunea. O persoană trebuie să fie născută din nou, trebuie să fie silitoare în studiul său, să aibă o dorință puternică, trebuie să se ocupe de păcatul din viața sa astfel încât să existe sfințenie manifestată, și să fie umplută cu Duhul Sfânt, care este de fapt învățătorul nostru.

Și pe măsură ce ți-ai examinat viața dacă ai înțeles aceste priorități și ești dispus să te dedici acestor priorități și să le învălui pe toate în rugăciune, atunci ești persoana care poate înțelege Biblia. Tu ești acea persoană căreia Dumnezeu îi va deschide paginile cărții Sale și îi va oferi adevărul.

Acum, sunt de acord că până și omul neregenerat poate să înțeleagă puțin despre istoria din Biblie. El poate înțelege câteva dintre cuvintele din Biblie. Dar el nu va avea niciodată o cunoaștere biblică în sensul în care aceasta să funcționeze în viața lui. El poate dobândi niște cunoștințe generale prin citire, prin înțelegere și prin studiere până la un anumit nivel, dar niciodată nu va avea acea cunoaștere reală despre care vorbește Biblia, pentru că niciodată nu funcționează în viața lui.

Și deci, vorbim despre faptul că dacă nu îndeplinești calificările, Biblia nu va fi niciodată vie în trăirea ta și în consecință fiind în gândirea evreiască nu o înțelegi deloc. Nu o înțelegi niciodată cu adevărat până când nu își găsește locul în viața ta de zi cu zi.

Acum, pentru că ne-am uitat la cine poate studia Biblia, să ne uităm în seara aceasta la cum.

Și este atât de greu să știm de unde să începem cu această carte care nu se poate compara cu nimic. Nu știu dacă v-ați gândit vreodată la măreția Bibliei și ce privilegiu avem să o studiem, dar sper ca în seara aceasta cel puțin să fiți în stare să vă concentrați asupra unor lucruri uimitoare care vă așteaptă în Scriptură pe măsură ce o deschideţi.

Am citit cu ceva timp în urmă perspectiva unui arhitect asupra Bibliei și vreau să v-o împărtășesc pentru început. Spune: „Biblia este asemenea unui palat măreț construit din pietre prețioase orientale și care are 66 de săli impunătoare. Fiecare din acestea este diferită de cea precedentă și este perfectă în frumusețea sa luată individual, în timp ce împreună formează un edificiu incomparabil, măreț, slăvit și sublim. În cartea Geneza, intrăm în vestibulul în care imediat ne sunt prezentate consemnările lucrărilor mărețe ale lui Dumnezeu în creație. Acest vestibul ne oferă acces la instanțele de judecată şi mergând mai departe ajungem la galeria de tablouri a cărților istorice. Aici găsim atârnate pe perete scene de luptă, fapte eroice și portrete ale oamenilor viteji ai lui Dumnezeu.

Dincolo de galeria imaginilor descoperim sala filozofilor, cartea lui Iov, mergând mai departe intrăm în camera muzicală, cartea Psalmilor, și aici zăbovim fiind încântați de cele mai mărețe armonii pe care le-au auzit urechile umane vreodată. Vom intra apoi în biroul de afaceri, cartea Proverbelor, iar în centru se află mottoul: ‘neprihănirea înalță pe un popor, dar păcatul este rușinea popoarelor.’

După ce părăsim biroul de afaceri mergem la departamentul de cercetare, Eclesiastul. Apoi la seră, în Cântarea lui Solomon, unde suntem întâmpinați de aroma parfumată a celor mai alese fructe și flori și de cel mai dulce cântec al păsărilor. Apoi ajungem la observator, unde profeții cu telescoapele lor puternice caută apariția stelei strălucitoare de dimineață, înainte de răsăritul Fiului neprihănirii.

După ce trecem de curte, ajungem în sala de audiențe a Regelui, Evangheliile, unde găsim patru portrete vii ale Regelui Însuși, care ne descoperă desăvârșirea frumuseții Sale infinite. Și apoi intrăm în sala de lucru a Duhului, cartea Faptele Apostolilor, trecem în sala de corespondență, epistolele în care îi vedem pe Pavel, Petru, și Iacov, și Ioan, și Iuda ocupați la mesele lor sub îndrumarea personală a Duhului adevărului.

În cele din urmă intrăm în sala tronului, cartea Apocalipsa, și acolo suntem copleşiți de cât de multă şi măreaţă adorare și laudă este adresată Regelui care stă pe scaunul de domnie, și care umple imensa sală. În timp ce în galeriile adiacente și în sala de judecată sunt prezentate scene solemne ale nimicirii și scene minunate ale slavei asociate cu manifestarea care urmează să vină, a Regelui regilor și Domnului domnilor.”

Iată o excursie rapidă prin Scriptură. Măreția acestei cărți, de la creație până la apogeu! Cât de mult se cuvine să fim silitori în studiul nostru.

Cum să o studiem? Unu, cum să înțelegem într-adevăr Biblia? Punctul unu, citește Biblia! Destul de simplu. Citește Biblia! De aici începe studiul biblic, cu citirea și de fapt o mulțime de oameni nu îndeplinesc acest punct. Ei doar ciugulesc. Ei nu o citesc niciodată. Ei citesc mult despre ea, în cărți de ici și de colo, dar ei nu citesc cu adevărat Biblia, și nu există niciun substitut pentru citirea Scripturii.

Trebuie să fim dedicați total citirii ei. De aici începe totul. Și sugestia mea pentru oameni este să încerce să citească Biblia o dată pe an. Întâi de toate, vom folosi Vechiul Testament - mă refer aici la Vechiul Testament. Începe cu Vechiul Testament, încearcă să-l citești o dată pe an. Sunt 39 de cărți și dacă citești 20 de minute pe zi, mai mult sau mai puțin, depinde cât de repede citești, poți să parcurgi Vechiul Testament într-un an.

Îmi aduc aminte de dr. Feinberg din seminar, care mi-a fost un mentor deosebit și un minunat om al lui Dumnezeu care știa atât de multe din Vechiul Testament și care pur și simplu îi uimea pe studenți. Unul dintre studenți voia să-l prindă în capcană și-i spunea: „Dr. Feinberg, ce este scris la 1 Împărați 7:34?” Pur și simplu puneau o întrebare din senin. El doar murmura în mintea lui în limba ebraică, traducea și ne spunea ce era acolo.

Într-o zi mi-a spus: „Încerc să citesc o carte pe zi ca să țin pasul cu lucrurile.” Am spus: „Ce fel de carte?” Orice carte. O carte despre artă, o carte despre istorie, o carte despre viața cuiva, orice carte. O carte pe zi ca să fiu la curent cu toate lucrurile.” I-am spus într-o zi: „Cu citirea unei cărți pe zi și cu tot studiul tău al limbii ebraice și cu scrierea de comentarii și cu o normă întreagă de predare, ai timp să citești Biblia?” Și el a spus: „Citesc Biblia. Citesc Biblia de patru ori pe an, și o citesc așa de nu știu câți ani.”

De acolo începe totul, prieteni, nu există niciun substitut pentru citirea Bibliei. Începe cu Vechiul Testament și parcurge-l. Acum, limba ebraică este o limbă foarte simplă. Nu are conceptele elevate ale gândirii grecești. Nu este o limbă teoretică. Nu este o limbă conceptuală. Nu este o limbă filosofică cu o mulțime de abstracții. Este o limbă foarte simplă, foarte concretă.

De fapt, ca student la seminar am găsit că studiul limbii ebraice este infinit mai simplu decât studierea limbii grecești. În cea mai mare parte nu este o limbă complexă și se relaționează la lucruri în termeni foarte clari și foarte simpli. Așadar, poți citi pe parcursul narațiunii Vechiului Testament cea mai mare parte cursiv, avansând, și în fiecare an să reiei din nou și din nou Vechiul Testament și să începi să îți formezi o înțelegere pe măsură ce citești.

Și v-aș sugera ca în timp ce citiți Biblia să scrieți pe margine acolo unde nu înțelegeți despre ce vorbește. Și dacă veți face asta, veți descoperi că se va întâmpla ceva foarte interesant. Veți începe cu o mulțime de astfel de locuri și odată cu trecerea timpului puteți începe să le bifați pe cele de pe margine deoarece pe măsură ce citiți și recitiți, și înaintați de la Geneza la Maleahi, veți descoperi o înțelegere care va deveni personală și aceasta va răspunde la unele dintre acele întrebări pe care le-ați avut.

Pentru acelea la care nu aflați răspuns atunci când citiți puteți să folosiți pentru studiu individual un comentariu sau o altă sursă ca să prindeți înțelesul. Însă începeți prin a citi! Să nu fiți copleșiți. Oh, cum aș putea să învăț totul? Cum aș putea să mă ocup de fiecare verset? Pur și simplu începe să citești Vechiul Testament. Și aceasta este sugestia mea. Să faci asta în fiecare an, cel puțin o dată pe an.

Acum, când ajungi la Noul Testament, am un mic plan diferit și l-am mai împărtășit cu voi, dar vi-l spun iarăși, pentru citirea Noului Testament. Și apropo, cred că citirea principală ar trebui să fie din Noul Testament. Chiar cred asta, și este bazat pe Scriptură. În Coloseni de exemplu, 1:24 Pavel spune, mai exact versetul 25: „Slujitorul ei am fost făcut eu, după isprăvnicia pe care mi-a dat-o Dumnezeu pentru voi ca să întregesc Cuvântul lui Dumnezeu. Vreau să zic: taina ținută ascunsă din veșnicii şi în toate veacurile dar descoperită acum”. Cu alte cuvinte, Pavel spune: „Sunt chemat de Dumnezeu ca să vă aduc taina care a fost ascunsă.”

Acum, în esență, taina este descoperirea Noului Testament. Și Pavel spune: „Eu sunt un apostol al tainei,” în Efeseni capitolul 3. Așadar, atenția principală a lucrării sale a fost asupra noii revelații. Și el va face aluzie la Vechiul Testament pentru a ilustra, și elucida, și susține pe cel Nou. Astfel, mesajul Noului Testament este culminarea revelației. Este cel care întruchipează și cuprinde tot ceea ce este Vechiul și include tot ceea ce este Noul. Și astfel, într-un sens, Noul Testament va sumariza pentru voi Vechiul Testament, de asemenea vă va conduce mai departe la plinătatea revelației.

Așadar, când citești Noul, trebuie să petreci mai mult timp, pentru că îl explică pe cel Vechi. Și asta pentru că a fost scris în limba greacă, o limbă mult mai complexă, poate mai dificilă de înțeles în multe cazuri, în unele cazuri nu e așa, dar în cele mai multe este puțin mai greu datorită lucrurilor abstracte, pentru că vorbește prin concepte mai degrabă decât prin întâmplări narative.

Și astfel trebuie să fim mult mai silitori față de studierea Noului Testament. Acum, iată cum am făcut eu și am început asta pe când eram în seminar. Am început cu 1 Ioan, și am decis să citesc 1 Ioan zilnic timp de 30 de zile. Și cred că așa trebuie făcut. Prima zi doar citești 1 Ioan. Și pentru mulți oameni, să stai jos și să citești 1 Ioan, când au făcut asta au descoperit că era pentru prima dată când au citit o carte în întregime. Mulți oameni au impresia că Biblia este doar o colecție de versete.

Știți, îmi amintesc că atunci când eram copil am avut o cutie de plastic în bucătăria noastră, cu versete înăuntru. Ceva de genul pâinea noastră zilnică și le puneai în orice ordine voiai, nu conta. Apoi le extrăgeai. Uite un verset bun. Oh, acesta este minunat. Le scoteai pe toate, le împrăștiai și le puneai în orice ordine voiai.

Dar nu acesta este modul în care a fost scrisă Biblia. Când o carte începe, ea începe într-un loc și se sfârșește în alt loc, și între cele două are un cuprins. Cei mai mulți nu citesc niciodată de la început până la sfârșit. Trebuie să învățați să citiți o carte. Așa că stați jos și citiți 1 Ioan! Vă ia vreo 25-30 de minute, cu excepția cazului în care sunteți în urmă cu lectura, atunci nu știți cât timp vă va lua. Însă oricum, dacă veți urma cursul lui Evelyn Wood puteți face așa de patru sau cinci ori și ați terminat.

Dar ideea este să citiți în întregime în prima zi. A doua zi, să citiți în întregime. A treia zi, să citiți în întregime. A patra zi, să citiți în întregime. A cincea zi, să citiți în întregime. Așezați-vă și citiți. Acum, în a șaptea sau a opta zi veți începe să vă spuneți vouă înșivă: „Știi, deja mi se pare cam depășit. Stăpânesc acest material destul de bine.” Dar chiar aceasta este partea cea mai tare. Continui să citești vreo 15 sau 16 zile. Și pe mine m-a încercat acest gând: ,Bine, știu acest material, voi continua să citesc. Și-mi aduc aminte când am ajuns în ziua 30 cu citirea lui 1 Ioan şi am spus: „Nu prea înțeleg această carte.” Și am continuat 90 de zile înainte ca să mă opresc. 90 de zile de citire continuă a cărții 1 Ioan.

Acum, după 30 de zile, dacă rămâi doar la 30 de citiri, vei avea o înțelegere deosebită a cărții. Dacă cineva îți spune „Unde spune în Biblie că dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios și drept?” Vei spune: „Oh, este simplu. 1 Ioan capitolul 1, pagina din stânga, coloana din dreapta, de la jumate în jos.” Pentru că vei fi în stare să vizualizezi asta. Literalmente vei fi în stare să vezi asta în mintea ta.

Oamenii întotdeauna mă întreabă: „Cum de încă mai folosești traducerea King James? De ce nu folosești New American sau New International?” Pentru că îmi vizualizez Biblia. Găsesc lucrurile după locul unde se află în mintea mea. Cu alte cuvinte, mintea mea a făcut o fotografie mentală a paginii și pot să vă spun, s-ar putea să nu-mi amintesc de fiecare dată capitolul din Biblie, dar pot să vă spun unde este orice pe pagină. Când oamenii îmi dau o Biblie nouă m-am pierdut. Aș putea ajunge mormon dacă schimb Biblia. Nu pot găsi nimic în altă Biblie.

Așadar, lucrul pe care vrei să-l faci este să citești o carte în întregime de 30 de ori și la finalul celor 30 de citiri vei avea cartea în minte. În esență, asta este ceea ce fac totdeauna când pregătesc un mesaj, pur și simplu parcurg cartea și citesc, iarăși citesc și iarăși citesc până când întreaga carte rămâne în mintea mea, într-o percepție vizuală pe care o văd cu ochii minții.

Acum, în timp ce eu fac asta – şi acesta este un lucru pe care de asemenea vi l-aș sugera - luați o foaie mică A6 și scrieți tema majoră a fiecărui capitol, tema majoră a fiecărui capitol, bine? Acum, pe măsură ce veți face asta, pur și simplu scrieți pe o foaie și în fiecare zi când citiți cartea doar uitați-vă pe acea foaie și parcurgeți lista. Ceea ce se va întâmpla va fi că veți învăța conținutul capitolelor. Veți începe să învățați ceea ce se află în capitolele citite.

Acum, poate spui: „Am terminat de citit 1 Ioan în cele 30 de zile. Acum unde să mă duc?” Acum v-aș sugera o carte lungă din Noul Testament. Amintiți-vă tot timpul că tocmai ați citit o narațiune din Vechiul Testament, doar citești 20 de minute pe zi. Dar acum te duci la o carte mai mare și aș sugera să treci de la 1 Ioan la Evanghelia după Ioan. Poate spui: „Dar sunt 21 de capitole.”

Este adevărat. Așadar, o împarți în trei secțiuni. Citești primele 7 capitole timp de 30 de zile, a doua secțiune de șapte pentru următoarele 30 de zile și a treia secțiune de șapte pentru următoarele 30 de zile. Așadar, la finalul acelor 90 de zile ai citit suficient și stăpânești conținutul Evangheliei după Ioan. Și apropo, tu de asemenea ai foile A6 din primele 7 capitole, apoi din a doua parte și din a treia parte, pentru că sunt 21 și astfel ai memorat tema majoră a fiecărui capitol.

Acum, îmi amintesc când am început să fac asta, era uimitor cât de repede am început să rețin lucrurile din Noul Testament. Întotdeauna am vrut să fiu sigur că nu voi ajunge să răsfoiesc o concordanță uzată, să mă tot învârt și niciodată să nu fiu în stare să găsesc ceva în Biblie și să trebuiască să mă uit totdeauna la finalul Bibliei. Unde e acel verset? Și astfel am vrut să încep să învăț aceste lucruri și după ce am citit 1 Ioan am început și cu Evanghelia după Ioan. Și știți ceva? Până în ziua de azi de când am învățat asta, Evanghelia după Ioan și 1 Ioan, acestea și alte cărți din Noul Testament mi s-au întipărit în minte.

Mă gândesc la Evanghelia după Ioan și mă gândesc la un capitol - cineva îmi spune: „Unde este Isus și vița?” Capitolul 15. „Păstorul cel Bun?” Capitolul 10. „Lazăr?” Capitolul 11. „Arestarea lui Isus?” Capitolul 18. „Discuția lui Isus cu frații Lui?” Capitolul 7. „Să mâncați carnea Mea și să beți sângele Meu?” Capitolul 6. „Pâinea vieții?” Capitolul 6. „Nunta din Cana?” Capitolul 2. „Femeia de la fântână?” Capitolul 4. „Nicodim?” Capitolul 3. Și continuă și continuă, judecata celor ce au făcut binele și a celor ce au făcut răul? Capitolul 5 versetele 28 și 29, pagina din dreapta de la jumătate în jos, coloana din stânga, chiar acolo, vedeți? Știu în mintea mea unde sunt toate acestea. Și pur și simplu se potrivește.

Oamenii spun: „Oh, ce cercetător!” Ascultați, am citit de 90 de ori, așa-i? Am citit de 90 de ori. Și în acest fel învățați, înțelegeți? Isaia spune: învățătură peste învățătură, poruncă peste poruncă, puțin aici, puțin acolo. Când trebuie să înveți pentru un test, nu iei cartea și citești o dată notițele, apoi o închizi, și spui: „Oh, am reținut.” Nu, dacă ești normal. Nu, dacă eşti ca mine. Înveți prin repetiție, repetiție, repetiție. Acesta este modul în care înveți Biblia.

Și apoi s-ar putea să vrei să ajungi la Filipeni, și s-ar putea să vrei să înveți cartea Filipeni, o altă carte scurtă. Și apoi s-ar putea să vrei să mergi înapoi la Matei, și apoi la Coloseni și apoi la Fapte și le împarți în acest fel, înainte și înapoi, o carte scurtă și una mai lungă. Poate spui: „Oh, va dura multă vreme.” Nu, în aproximativ doi ani și jumătate vei termina Noul Testament. Este destul de minunat.

Acum, oricum veți citi Biblia, dar puteți să o citiți în așa fel încât să v-o reamintiți. Majoritatea oamenilor spun: „Ei bine, am momentele de devoțiune zilnică, și îmi citesc pasajul pentru ziua respectivă.” Și tu le spui: „Ei bine, și care a fost?” „Hm, să văd. Hm.” Ei bine, dar cu două, trei zile în urmă? Oh, fără speranță. Abia pot să-mi amintesc ce a fost ieri.

Nu poți să reții nimic cu adevărat dacă te miști atât de rapid. Trebuie să revii, să revii și să revii. Și dacă crezi că este Cuvântul viu, va deveni viu în viața ta pe măsură ce-l citești într-o manieră repetitivă. Acum, dacă cineva mi-ar spune, știți, să citesc ziarul în acest fel, sau să citesc un roman în acest fel, aș spune că nu sunt interesat. Dar acesta este adevărul viu și are un efect productiv în viața ta când este citit repetitiv.

Știți, dacă un cercetător al limbii ebraice precum Dr. Feinberg citește prin Vechiul Testament și Noul Testament de patru ori pe an, ce ar trebui să fac eu? Mă gândesc la John Wesley, care se scula în fiecare dimineață din viață la ora 4:00 și citea Scriptura în cinci limbi diferite ca să se poată bucura de fiecare nuanță posibilă a versetelor pe care le citea. Și a făcut asta timp de trei ore în fiecare dimineață din viața sa.

Îmi aduc aminte atunci când am fost la Londra m-am dus la biserica lui și un om ne-a dus pe o scară circulară într-o cameră mică în care mergea în fiecare dimineață și acolo pe birou erau ochelarii lui, niște ochelari micuți și micul Nou Testament în limba greacă și alte două cărți, exact cele pe care John Wesley le citea în fiecare dimineață din timpul vieții sale de la ora 4:00. Și cred că de acolo începe totul în ce privește studiul biblic, chiar de acolo.

Acum, unii oameni ar putea să spună: „Ei bine, ar trebui să citești aceeași versiune?” Ei bine, în general da. Rămâneți la aceeași versiune ca să vă familiarizați. Câteodată cred că este bine să vă uitați și într-o altă versiune, doar ca să elucidați textul. De obicei citesc din versiunea King James, însă pentru edificarea mea citesc în mod invariabil pasaje din New American Standard sau din New International Version, acestea două, cred sunt cele mai bune traduceri disponibile de comparat.

Și acesta este punctul din care trebuie să începeți. Acum, aceasta este o metodă simplă și aceasta este tot ceea ce vreau să spun despre ea, pentru că este destul de clar. Doar citiți cursiv din Vechiul Testament. Puteți citi de la Genesa la Maleahi sau puteți urmări un alt format pe care-l aveți, un mic program de citire sau orice altceva. Dar în ce privește Noul Testament, citiți-l repetitiv.

Și apropo, ca o scurtă observație, de asemenea vă va ajuta dacă citiți cartea pe care o predic atunci. Acum, nu poți să faci asta întotdeauna pentru că s-ar putea să o citești în treizeci de zile și mie să îmi ia patru ani. Dar în timp, la un moment dat când încep să citesc o carte, sau încep să predic dintr-o carte, atunci acela este un moment bun pentru voi să începeți să o citiți.

Acum, la ce întrebare răspunde cititul? Citirea Bibliei răspunde la această întrebare: Ce spune Biblia? Și trebuie să știm asta. Ce spune Biblia? Ei bine, ca să aflați ce spune, trebuie să o citiți, și atunci aflați exact ce spune.

Acum, o să vă spun un alt lucru interesant ce are loc - și asta este tot ca o notă explicativă - atunci când începeți să citiți Biblia, doar citind-o, doar citind-o, veți descoperi că înțelegerea voastră va crește într-o manieră incredibilă. Pentru că Biblia explică Biblia.

Acum, nu știu dacă voi îmi analizați predicarea. Știu că probabil ați criticat-o ca fiind bună, slabă sau de proastă calitate, probabil mergeți pe o scară de la unu la zece acasă duminica după-masa, dar în esență, dacă îmi analizați predicarea - și acesta este secretul, vi-l spun, fraților, chiar aici. În esență ceea ce fac este să explic Biblia cu o altă parte din Biblie. Acest lucru îl fac în mod invariabil. Acum știți și puteți urmări cum fac asta.

Ce m-a făcut să practic asta a fost când un prieten drag mi-a spus odată că dacă vreau să am o lucrare îmbelșugată „Iată o carte pe care trebuie să o ai,” și mi-a dat o copie a cărții The Treasury of Scripture Knowledge (Comoara cunoașterii Scripturii). Acea carte scurtă este o carte care trece prin toate versetele din Biblie și vă oferă versete cu referințe care explică înțelesul acelui text. Acum, credeați că am toate aceste lucruri în cap? Acea carte scurtă a fost un lucru extraordinar.

Acest om mi-a spus: „Ia-ți Biblia și acea mică carte și poți să predici până când vei muri.” Și este o unealtă extraordinară. De ce? Pentru că folosește Biblia ca să explice Biblia. Și acest lucru se întâmplă atunci când citești. Așadar, citești în mod repetat în 1 Ioan și apoi citești Evanghelia după Ioan și spui: „Hei, acum înțeleg ce vrea să spună în 1 Ioan pentru că se potrivește cu Ioan capitolul 5.” Sau citești din Filipeni și spui: „Acum înțeleg asta, pentru că este explicat aici. Ei bine, acum știu ce înseamnă când afirmă acel concept acolo, pentru că îl văd aici.”

Și pe măsură ce parcurgi Vechiul Testament, așa cum am văzut, de exemplu, am vorbit despre divorț, așa-i? Matei 5:31, „S-a zis iarăși: „Oricine își va lăsa nevasta, să-i dea o carte de despărțire.” Dar Eu vă spun că oricine își va lăsa nevasta, afară numai de pricină de curvie, îi dă prilej să preacurvească.” Și acum citești în Vechiul Testament și ajungi la Deuteronomul capitolul 24 și acolo afli exact la ce se referea Isus.

Sau citești, de exemplu, în Ioan capitolul 3 și te întrebi: „Trebuie să fii născut din apă și din duh? Despre ce vorbește? Apă și duh?” Și vine cineva și spune: „Ei bine, apa se referă la lichidul amniotic care înconjoară bebelușul. Trebuie să fii născut fizic și să fii născut spiritual.” Nu, pentru că în ebraică nu e numit lichid amniotic. Aceasta este limba engleză. Poate spui: „Bine, dar la ce se referă apa și Duhul?” În același timp citești prin Ezechiel și ajungi la capitolul 36 și afli că Ezechiel spune că va veni o zi când oamenii vor fi născuți din apă și din duh. Aha. Acum înțelegem, apa este Cuvântul și Duhul este Duhul Sfânt. Și Ezechiel explică Ioan 3.

Așadar, atunci când începi să citești Biblia vei descoperi că o mulțime de goluri sunt umplute pentru că o poți înțelege. Și apropo, le spun oamenilor tot timpul acest lucru, Dumnezeu nu a scris o carte ca să te încurce. Aceasta nu este o carte care se presupune că are un adevăr ascuns. Aceasta nu este o carte secretă cu privire la care să spui: „Ha, ha, Doamne, am descoperit ce ai încercat să spui aici.” Nu. Tu trebuie să faci acest lucru.

Și oamenii spun: „Oh, indiferent ce faci, nu citi cartea Apocalipsa. Oh, acea carte este atât de confuză.” Ei bine, spune în 1:3: „Ferice de cine citește și de cine ascultă cuvintele acestei prorocii.” Nu e chiar așa de grea. Dar să vă spun ceva, niciodată nu veți înțelege Apocalipsa dacă nu parcurgeți Daniel și Isaia și Ezechiel. Și astfel, pe măsură ce parcurgeți cartea citind, totul începe să se adune și dacă doar veți citi Cuvântul lui Dumnezeu este uimitor ce va produce în viața voastră.

Bine, al doilea principiu. Primul este să citiți Biblia. Al doilea este să interpretați Biblia, să interpretați Biblia. Acum, unii oameni nu interpretează Biblia, ei doar o aplică. Ei trec de la citire la aplicare fără ca măcar să o interpreteze. Nu se deranjează să afle ce înseamnă. Ei pur și simplu trec repede. Acum, prima chestiune, citește Biblia, va răspunde la întrebarea: ce spune Biblia? Al doilea punct, interpretează Biblia, răspunde la întrebarea: ce înseamnă Biblia prin ceea ce spune? Citim Biblia. Oh, este minunat! Spune aceste lucruri. Ce vrea să însemne când spune acest lucru? Și trebuie să o interpretăm.

Acum, trebuie să interpretezi Biblia. Nu poți să iei Biblia ca o aspirină. Nu este o tabletă. Oamenii spun întotdeauna: „Ei bine, am avut timpul meu devoțional și am citit numai și oh, știi, am decis că la acest lucru se referă.” Nu, tu trebuie să știi ce înseamnă. Amintiți-vă de famenul etiopian care citea din Isaia. Și Filip vine la el și îi spune: „Înțelegi tu ce citești?” Și el răspunde: „Cum aș putea să înțeleg dacă nu mă va călăuzi cineva? Nu pot să înțeleg asta chiar dacă am citit versetul.”

De exemplu, vii aici și citești în Coloseni, să zicem, citești: „Pe voi, care erați morți în greșelile voastre şi în firea voastră pământească netăiată împrejur, Dumnezeu v-a adus la viață împreună cu El, după ce ne-a iertat toate greșelile. A șters zapisul cu poruncile lui, care stătea împotriva noastră şi ne era potrivnic, şi l-a nimicit, pironindu-l pe cruce. A dezbrăcat domniile şi stăpânirile, şi le-a făcut de ocară înaintea lumii, după ce a ieșit biruitor asupra lor prin cruce. Nimeni, deci, să nu vă judece cu privire la mâncare sau băutură.” Poftim?

Cineva va spune: „Oh, este cuvântul greșeli și este cuvântul iertare. Nu este minunat că ne-a iertat de păcatele noastre?” Și acest punct este cel mai departe în care poți merge dacă nu înveți ce înseamnă restul. Este multă predicare de genul acesta. Ei pur și simplu citesc un pasaj lung - ați auzit vreodată vreun predicator care a citit un verset apoi alt verset și alt verset și apoi găsește un cuvânt pe care-l înțelege și predică timp de o oră despre el și niciodată nu-ți va spune ce înseamnă pasajul? Este cum a spus cineva: „Prima dată citesc textul, apoi mă îndepărtez de text și în al treilea rând nu mă mai întorc niciodată la text.”

În Neemia 8:1 descoperim ceva foarte interesant. „Când a venit luna a șaptea, copiii lui Israel erau în cetățile lor. Atunci tot poporul s-a strâns ca un singur om pe locul deschis dinaintea porții apelor. Au zis cărturarului Ezra să se ducă să ia cartea Legii lui Moise, dată de Domnul lui Israel.” Bine, urmează să aducă cartea, să aducă Legea lui Dumnezeu. „Şi preotul Ezra a adus Legea înaintea adunării, alcătuită din bărbați şi femei şi din toți cei ce erau în stare s-o înțeleagă. Era întâia zi a lunii a șaptea. Ezra a citit în carte de dimineață până la amiază.” Acum, de aici începe totul. Trebuie să citești Biblia. El s-a ridicat și a citit-o, doar a citit-o.

„Tot poporul a fost cu luare aminte la citirea cărții Legii.” Versetul 5. „Ezra a deschis cartea înaintea întregului popor, căci stătea mai sus decât tot poporul. Şi când a deschis-o, tot poporul s-a sculat. Ezra a binecuvântat pe Domnul, Dumnezeul cel mare, şi tot poporul a răspuns ridicând mâinile: „Amin! Amin!” Şi s-au plecat şi s-au închinat înaintea Domnului, cu faţa la pământ.” Cu alte cuvinte, ca răspuns la citire, ei s-au închinat Domnului. Dar versetul 8 este cheia. „Ei citeau deslușit în cartea Legii lui Dumnezeu,” citeau deslușit. Și apoi spune „şi-i arătau înțelesul, ca să-i facă să înțeleagă ce citiseră.”

Știți, am avut ocazia anul acesta să particip la Consiliul Internațional pentru Ineranța Biblică, la care au participat cercetători renumiți din America, vreo 250 de persoane, s-au adunat împreună și voiau să reafirme lumii întregi că fiecare cuvânt al lui Dumnezeu este curat, așa cum spune Proverbe 30. Ei urmau să afirme întregii lumi că Biblia este adevărul absolut al lui Dumnezeu. Este inerantă în fiecare cuvânt. Și timp de patru zile au susținut lucrări, lucrări erudite, care nici măcar nu au putut fi înțelese. Știți, un nivel academic ridicat, și ei ofereau acest material bogat și noi purtam după noi aceste caiete monstruoase care conțineau aceste lucrări teologice grozave, lucrări academice deosebite. Ei vorbeau despre cât de important este să socotim fiecare cuvânt din Biblie ca fiind adevărat.

Eu am avut un seminar la finalul conferinței și seminarul meu se intitula Cum se relaționează ineranța la lucrarea bisericii? Și am spus următoarele. Este uimitor pentru mine că într-o conferință despre ineranță, în care fiecare subliniază cât de important este fiecare cuvânt din Biblie, nimeni nu a avut un mesaj expozitiv, care tratează fiecare cuvânt. Cu alte cuvinte, de ce ne luptăm pentru fiecare cuvânt dacă nu ne-am obosit să învățăm fiecare cuvânt sau să știm la ce se referă. Nu este suficient să spunem: „Credem că fiecare cuvânt este adevărat.” Și apoi să alegem un cuvânt din 45 de versete și să predicăm o predică din acel cuvânt. De aceea singurul scop suprem al unei adevărate dedicări față de ineranța Scripturii este predicarea sa expozitivă, așa cum este dată de Dumnezeu.

Așadar, trebuie să ajungem la ce înseamnă ceea ce spune Biblia? Cred cu adevărat că în multe cazuri aceasta a fost cheia creșterii Bisericii Grace. Cred că oamenii au răspuns din multe – multe alte motive, dar unul dintre cele mai importante este - oamenii au răspuns pentru că în cele din urmă au aflat ce înseamnă ceea ce spune Biblia. Ei au fost în întuneric de atât de multă vreme, și oarecum noi doar am deschis puțin ușa, și știți, nici nu este așa de greu să o deschidem, pentru că Dumnezeu ne-a dat Cuvântul Său ca să înțelegem și Duhul Său care să fie învățătorul nostru.

În 1 Timotei 4:13, Pavel îi spune lui Timotei cum să predice. Iată ce spune: „Până voi veni, ia seama bine” – adică să fii atent – „la citire, la îndemnare, şi la învățătură.” Acum știți la ce se referă? Ascultați! El spune: „Citește textul, doctrina, explică textul, îndeamnă-i, aplică textul. Nu doar îl citești și îl aplici, ci îl citești, apoi îl explici și apoi îl aplici. Acum, la asta se referă împărțirea dreaptă a Cuvântului.

Și amintiți-vă ce v-am spus în predica despre divorț, cum s-au încurcat fariseii pentru că ei au interpretat greșit Deuteronomul 24. Interpretarea greșită este mama obsesiei, sincer, a tot felul de obsesii. De exemplu, aș dori să vă ofer câteva lucruri care sunt învățate azi bazat pe interpretarea greșită. Din moment ce patriarhii au practicat poligamia, la fel ar trebui și noi. Asta este ceea ce învață unii. Iată încă una. Din moment ce Vechiul Testament a aprobat dreptul divin al regelui lui Israel, toți regii au drepturi divine. Am trecut prin asta în evul mediu.

Din moment ce Vechiul Testament a aprobat omorârea vrăjitoarelor, și noi ar trebui să omorâm vrăjitoare. Pentru că unele urgii din Vechiul Testament erau de la Dumnezeu, și noi ar trebui să evităm igiena ca să nu-L împiedicăm pe El. Ce ziceți de asta? Pentru că Vechiul Testament spune că femeile suferă la nașterea copiilor ca o pedeapsă divină, niciodată nu ar trebui folosit niciun anestezic. Acum, toate acestea sunt interpretări greșite. Cineva care nu înțelege ce spune Biblia cu adevărat, nu înțelege nici conjunctura în care a fost scrisă.

Acum, nu este ușor să înțelegem toate astea. Îmi amintesc că odată un om mi-a spus: „Sunt atât de sătul să încerc să-mi dau seama ce vrea să spună Biblia.” El este un învățător al Bibliei. El a spus: „Sunt atât de sătul să încerc să înțeleg Biblia.” Odată am vorbit cu el la Hume Lake. El a spus: „Am hotărât să iau totul pentru toți.” El a spus: „Am încercat calea dispensaționalistă și am încercat calea dispensaționalistă modificată și am încercat ruta teologiei legământului și am încercat să iau de toate pentru toți.” I-am spus: „Când ți-ai tăiat perciunii?” Am spus: „Vechiul Testament le spune evreilor să aibă așa ceva. A fost asta valabil şi pentru tine?” Am spus: „Când ai adus ultima dată un miel de jertfă?” I-am spus: „Sper că nu ai îmbrăcămintea amestecată cu lână și cu bumbac. Practici spălarea ceremonială a tuturor oalelor din bucătăria ta înainte ca soția să-ți pregătească o masă cușer? Nu poți să iei de toate pentru toți. Când a fost ultima dată când ai încercat să mergi pe Lacul Hume?” Vezi, nu este așa de simplu. Trebuie să existe o interpretare.

Acum, în mânuirea cu atenție a Cuvântului și interpretarea Cuvântului, sunt trei erori care trebuie evitate, trei erori care trebuie evitate. Aș putea să mă amuz mult cu acestea. Voi încerca să mă abțin. Prima, prima, să nu formulezi o idee principală cu prețul unei interpretări adecvate. Să nu formulezi o idee principală cu prețul unei interpretări adecvate. Cu alte cuvinte, să nu faci Biblia să spună ceea ce vrei tu să spună.

Ca acel predicator care a predicat despre faptul că femeile nu ar trebui să aibă păr în creștetul capului lor, iar textul său a fost „Cocul de pe creştet să coboare” din Matei 24 unde spune: „cine va fi pe acoperişul adică pe creştetul casei, să nu se coboare.” Nu asta învață pasajul. Și asta este o ilustrare bizară, desigur, comică. Însă te poți apropia de Biblie precum acel om care a spus: „Deja am o predică. Trebuie numai să găsesc un verset pentru ea.” Adică, deja ai chestia ta preconcepută, vrei numai să găsești niște versete care să o susțină.

Știți, în mod invariabil - și aceasta este o mărturisire de asemenea - invariabil, dacă pornesc încercând să fac o predică ajung să forțez Biblia să se potrivească cu predica mea, dar dacă pornesc încercând să înțeleg un pasaj, din înțelegerea pasajului va rezulta un mesaj pe care să-l împărtășesc cu voi. Așadar, cu mult timp în urmă am renunțat să încerc să fac predici și acum încerc să înțeleg Cuvântul lui Dumnezeu, și din acea înțelegere rezultă un mesaj.

Știți, poți să te gândești la unele lucruri deosebite, și la unele schițe fabuloase și unele lucruri drăguțe pe care să le poți face, dar oarecum trebuie să răstălmăcești Biblia ca să se potrivească puțin, să faci Biblia să spună ceea ce vrei tu să spună.

La un moment dat, rabinii, îmi aduc aminte că am citit în Talmud, odată rabinii au decis că vor să predice mesajul despre faptul că oamenii lor ar trebui să țină unii la alții, că exista o problemă socială, oamenii nu se iubeau unii pe alții. Și astfel, ei au spus că o întâmplare deosebită din Biblie care spune că oamenii ar trebui să se iubească unii pe alții este întâmplarea cu turnul Babel. Și în Talmud o interpretează așa. Spune că motivul pentru care Dumnezeu i-a împrăștiat pe toți acești oameni, și motivul pentru care le-a încurcat limbile a fost pentru că au pus cele materiale mai presus de oameni.

Nu are niciun sens, însă asta este ceea ce au spus ei: „Pe măsură ce turnul Babel se înălța, unuia care purta cărămizi îi trebuia multe ore ca să ajungă în vârf, pentru ca zidarii să poată zidi. Dacă unul cădea de pe turn la coborâre, nimeni nu îi acorda nicio atenție, așa-i? Nu au pierdut nicio cărămidă. Dar dacă unul cădea în drumul său către vârf, erau furioși pentru că și-au pierdut cărămizile. Și de aceea Dumnezeu a împrăștiat națiunile și le-a încurcat limbile, pentru că erau preocupați mai mult de cărămizi decât de oameni.”

Acum, știți ceva? Ar trebui să fiți mai preocupați de oameni decât de cărămizi. Dar nu acest lucru îl spune narațiunea despre turnul Babel și Dumnezeu nu i-a împrăștiat pentru că ei erau mai preocupați de cărămizi, ci pentru că au zidit un sistem religios idolatru. Nu poți să faci Biblia să-ți ilustreze predica sau gândurile tale. Așadar, lucrul la care trebuie să fii atent este să nu interpretezi Biblia cu prețul înțelesului său adevărat. Lăsați-o să spună ce vrea să spună.

Am auzit câteva predici pe 2 Petru 2:20 despre cum poți să-ți pierzi mântuirea. În mod invariabil, îi veți auzi pe unii oameni spunând: „Dacă după ce au scăpat de stricăciunea lumii prin cunoașterea Domnului și Mântuitorului Isus Cristos, și se lasă ispitiți iarăși, și biruiți, sfârșitul le va fi mai rău decât începutul.” Și ei spun: „Vedeți, chiar aici, în acest verset? Poți să scapi de stricăciune. Poți să ai cunoștința Domnului și Mântuitorului, și poți să cazi și să te încurci, și starea de pe urmă va fi mai rea ca cea dintâi, ca atunci când ai crezut. Vedeți? Poți să-ți pierzi mântuirea.”

Dar ceea ce ei uită este cuvântul „ei.” Și dacă studiați cuvântul „ei” de la început, aflați că este același „ei” din întregul capitol, și vorbește despre fântâni fără apă, nori fără ploaie, plini de cruste și pete și imperfecțiuni care se ascund la mesele lor de dragoste, și mergi până la 2:1 și vorbește despre prorocii falși care urmează învățăturile demonilor. Nu poți folosi acel verset pentru acel lucru, pentru că nu acela este contextul.

De fapt, Pavel are un cuvânt pentru asta când faci așa ceva. În 2 Corinteni 2:17 el spune „Noi nu suntem ca cei mai mulți, care strică Cuvântul lui Dumnezeu.” Și el folosește aici cuvântul kapēlos, și kapēlos în esență are de-a face cu vânzarea unui lucru. În esență era un cuvânt folosit la piață. Și are de-a face cu vânzarea a ceva înșelător, un produs care nu este ceea ce spuneai tu că e, e contrafăcut. Și el spune acolo că sunt unii care falsifică Cuvântul lui Dumnezeu, îl corup ca să se potrivească gândurilor lor.

Oh, sunt uimit când îi aud pe unii oameni ca reverend Ike și alții care iau versete din Biblie și le răstălmăcesc să se potrivească cu ce înțeleg ei. Într-una din serile trecute am auzit pe cineva la televizor. El predica și predica și a spus: „Acum, ce vrea să spună Biblia?” Și atunci le-a oferit cea mai bizară și de necrezut interpretare, iar oamenii au început să aplaude. S-au gândit că era deosebit. Era așa de imaginativ. Numai că nu era adevărat. Să obțineți mesajul potrivit.

Al doilea lucru pe care trebuie să-l evitați. Să evitați interpretarea superficială, interpretarea superficială. Pe măsură ce studiați Biblia ca să învățați ce spune, să nu fiți superficiali. Oamenii întotdeauna vor spune: „Ei bine, să vedem, cred că acest verset vrea să spună asta. Ei bine, ce înseamnă acest verset pentru tine?” Și știți, de multe ori ai un studiu biblic care nu este nimic altceva decât o adunare ignorantă, o mulțime de oameni care stau împreună și fiecare spune ceea ce nu știu despre verset. Acum, eu sunt pentru studiul biblic, dar trebuie cineva să studieze ca să afle ceea ce înseamnă cu adevărat, și abia apoi puteți să vorbiți despre aplicare. Însă să nu fiți superficiali. 1 Timotei 5:17 vorbește despre presbiteri care se străduiesc cu Cuvântul lui Dumnezeu. Este într-adevăr important să nu fii superficial.

În al treilea rând, o altă eroare care trebuie evitată. Prima eroare pe care am menționat-o a fost să nu formulezi o idee principală cu prețul interpretării corecte. În al doilea rând, să evitați interpretarea superficială. În al treilea rând, să nu spiritualizați. Să nu spiritualizați. Prima predică pe am predicat-o vreodată a fost o predică oribilă. Textul meu a fost: „Un înger a dat piatra la o parte.” Titlul predicii a fost Înlătură pietrele din viața ta. Am vorbit despre piatra îndoielii, despre piatra fricii și despre piatra mâniei. Dar nu despre acestea vorbește versetul. Ci vorbește despre o piatră reală.

Am făcut o alegorie teribilă. Am auzit o predică despre faptul că „au aruncat patru ancore și doreau să se facă ziuă”, ancora speranței, ancora credinței. Acelea patru nu sunt ancore din nimic altceva, decât din metal. Am auzit unele din cele mai incredibile lucruri. Îmi amintesc când am făcut o serie despre mișcarea carismatică și v-am spus despre o serie din cartea Neemia, în care Neemia îl reprezenta pe Duhul Sfânt, zidurile căzute erau zidurile căzute ale personalității umane și scăldătoarea regelui era botezul cu Duhul Sfânt, iar mortarul care ținea cărămizile era vorbirea în alte limbi. Și ceea ce ne învață Neemia era că Duhul Sfânt vrea să vină în viața ta și prin limbi și prin botezul cu Duhul, să reconstruiască zidurile dărâmate ale personalității tale umane. Acum, trebuie să ai o grămadă de imaginație ca să născocești așa ceva. Neemia s-ar răsuci în mormânt.

Îmi aduc aminte de un om care a venit aici pentru consiliere și unul din păstorii noștri a vorbit cu el, pentru că avea probleme maritale, cred că a fost Jerry Mitchell și Jerry i-a întrebat cum au ajuns să se căsătorească, din moment ce erau așa de diferiți. Și el a spus: „A fost o predică pe care a predicat-o păstorul nostru.” „Despre ce a fost predica?” „Despre zidurile de la Ierihon.” „Ce au zidurile de la Ierihon cu căsătoria?” El a spus: „Era un principiu spiritual. Mărșăluiești în jurul a ceva, îl pretinzi pentru Dumnezeu, mai înconjori de șapte ori și zidurile vor cădea.” El a spus: „Găsește o fată pe care o vrei, învârtește-te de șapte ori în jurul ei și zidurile inimii ei vor cădea. Căsătorește-te cu ea.”

El a spus: „Nu, nu. Nu e adevărat. Nimeni nu a predicat așa ceva.” „Oh, ba da.” El a spus: „Nu pot să cred.” I-a dat numărul de telefon al păstorului și l-a sunat pe păstor. El a spus: „Da, am predicat asta și am avut și multe alte predici bune din același text.”

Vedeți, eu numesc asta predicarea „Micuța Bo-Peep” (cea care pierde oiţele), pentru că nici măcar nu ai nevoie de Biblie. Poți să folosești orice. Poți să o pierzi pe micuța Bo-Peep. Poți să te ridici și să spui: „Micuța Bo-Peep și-a pierdut oițele. Peste tot în lume oamenii sunt pierduți.” Înțelegeți? Nu mai ai nevoie de Biblie. „Și ea nu știe unde să le găsească. Dar ele vor veni acasă, oh, vor veni acasă.” Și apoi le spui o întâmplare lacrimogenă despre cineva care a venit acasă, ați înțeles? „Dând din coadă.”

Ei bine, ați priceput mesajul, așa-i? Este așa de ușor să faci așa ceva. Și știți, o mulțime de oameni fac asta cu Vechiul Testament, ei transformă Vechiul Testament într-o carte de povești, și fac ca tot felul de lucruri nebunești să aibă loc. Nu spiritualiza! Găsește înțelesul corect. Nici nu mai știu câte predici am auzit pe tema acestui verset, Matei 19, vi l-am menționat nu cu mult timp în urmă. „Este mai ușor să treacă o cămilă prin urechea unui ac decât să intre un bogat în Împărăția cerurilor.” Atât de multe predici am auzit despre acest verset. „Acum, cum poți să treci o cămilă prin urechea unui ac? Ei bine știm, am putea să aranjăm toate moleculele unei cămile în linie dreaptă”. Atunci mi-a venit să cad pe spate.

Sau alta este, „ei bine știi, cuvântul pentru cămilă în limba greacă și cuvântul pentru țesătură tot din greacă au o literă diferență și unii scribi au inversat și ar trebui spus: cum ai trece o țesătură prin urechea unui ac.” Sau poate ați auzit-o pe asta. „Era în Ierusalim o poartă numită Poarta acului. Și era o poartă mică pentru cămile ca să treacă prin ea.” Acum, spuneți-mi, de ce ar construi cineva pentru cămile o mică poartă prin care să treacă? În al doilea rând, niciun arheolog pe fața pământului nu a găsit acea poartă.

Ce spune Isus este asta, este mai ușor ca o cămilă să treacă prin urechea unui ac decât să intre un bogat în cer, sau în Împărăția cerurilor. Știți de ce a spus asta? El a spus asta deoarece evreii credeau că cu cât aveai mai mulți bani, cu cât puneai mai mulți bani în visterie, cu cât aveai mai mulți bani cu atât aduceai mai multe jertfe, cu cât aduceai mai multe jertfe și cu cât puneai mai mulți bani în visterie, cu atât erai mai aproape de Împărăția lui Dumnezeu, așadar, cu cât erai mai bogat, cu atât erau mai mari șansele să fii în Împărăție. Și ceea ce spune Isus este: „Chiar și cel mai bogat om din lume nu poate ajunge în Împărăția Mea, așa cum nu poți trece o cămilă prin urechea unui ac.”

Și ucenicii au răspuns: „Cine poate atunci să fie mântuit?” Ei au înțeles mesajul. „Vrei să spui că nu poți fi mântuit, nici măcar un om bogat nu poate fi mântuit?” Și atunci Isus a spus: „Acest lucru este cu neputință la oameni.” Și ceea ce El voia să spună era: „Este imposibil ca un om bogat să-și cumpere intrarea în Împărăție. Este la fel de imposibil și să încerci să îndeși o cămilă prin urechea unui ac.” Asta este exact ceea ce a vrut să spună.

Dar apoi S-a întors și a spus: „Dar la Dumnezeu” – ce? – „toate lucrurile sunt posibile.” El încerca să le arate că potrivit capacității lor umane nu puteau face ceea ce ar putea Dumnezeu să facă prin puterea Lui.

Așadar, trei lucruri pe care să le evitați: să nu interpretați greșit pentru scopurile voastre ca să faceți să spună ce vreți voi cu prețul interpretării corecte, să evitați o interpretare superficială și să nu spiritualizați și să transformaţi în alegorii.

Acum, ca să interpretezi în mod corect Biblia - și vom trece destul de rapid prin asta - ca să interpretați corect Biblia ce trebuie să faceți? Ei bine, trebuie să acoperi niște spații de timp, așa-i? Această carte nu este nouă, nu-i așa? Această carte există de câțiva ani, părți din ea de până la 4000 de ani. Așadar, a fost prin preajmă de ceva vreme.

Acum, cum să înțelegem ce vrea să spună și ce anume are loc în scenă? Trebuie să acoperim patru spații de timp. Primul este spațiul limbii. Noi vorbim limba engleză. Biblia a fost scrisă în limba ebraică și greacă, câteva părți în aramaică, o limbă foarte similară cu limba ebraică. Dar avem un gol al limbii pe care trebuie să-l depășim, adesea mă auziți folosind un cuvânt în limba greacă și explicând acel cuvânt sau altfel nu l-ați înțelege.

De exemplu, în 1 Corinteni 4:1 apostolul Pavel spune: „Iată cum trebuie să fim priviți noi: ca niște slujitori ai lui Cristos.” Și noi spunem: „Oh, Pavel. Tu ești un slujitor al lui Cristos.” Și acel cuvânt în limba engleză e „ministru”, ne gândim la „prim-ministru” sau la „ministrul apărării”, înțelegeți? Ministru este o poziţie înaltă, un termen onorabil. Dar cuvântul grecesc este hupēretēs. Înseamnă sclavul de la nivelul al treilea de jos de la galeră, cel legat cu lanțuri de o bucată de lemn, făcând nimic altceva. El spune „Când este o relatare despre mine, să se știe că nu sunt nimic mai mult decât sclavul de la nivelul al treilea de la galeră pentru Isus Cristos.”

Vedeți, niciodată nu înțelegeți asta din termenii din limba engleză. De ce? Trebuie să acoperiţi spațiile goale. Trebuie să acoperiți o mulțime de spațiu. Și acesta este un lucru foarte, foarte necesar.

De exemplu, veți studia în cartea Evrei cuvântul „desăvârșire” și puteți să fiți foarte derutați în înțelegerea cărții Evrei dacă nu înțelegeți că desăvârșirea are de-a face cu mântuirea, nu cu maturitatea spirituală. Dar aceasta este ceea ce trebuie să aflați pe măsură ce studiați cuvintele, termenii, și relațiile lor în text. Este foarte important să faceți asta.

Și apropo, dacă vreți să studiați cuvintele din Biblie, Noul Testament în special, să achiziționați unul din dicționarele lui Vine. Este un lucru foarte util pentru cineva care nu cunoaște limba greacă. Puteți să căutați fiecare cuvânt în limba engleză și vă va spune înțelesul său în limba greacă și așa mai departe. Vă va ajuta cu adevărat pe măsură ce veți studia Biblia. De asemenea o concordanță bună vă va ajuta în această privință. Concordanțele lui Strong și a lui Young - în special a lui Strong - este foarte utilă.

În al doilea rând, trebuie să acoperi spațiul culturii, bine? Culturile sunt diferite, adică foarte, foarte diferite. Dacă nu înțelegem cultura vremii în care a fost scrisă Biblia, nu vom înțelege niciodată însemnătatea sa. De exemplu: „La început a fost Cuvântul și Cuvântul era cu Dumnezeu și Cuvântul era Dumnezeu.” Ce înseamnă? De ce nu a spus clar: „Înainte ca Isus să Se nască, El exista deja la început.” De ce? O astfel de abordare ar fi rezolvat o mulțime de probleme pentru noi.

Dar vedeți, el a folosit „Cuvântul” pentru că era foarte obișnuit în acea vreme. Și el le vorbește grecilor „Acel lucru care a cauzat totul, puterea aceea cosmică, nu este nimeni altcineva decât Cuvântul care a devenit trup.” Și pentru evrei termenul Cuvântul întotdeauna reprezenta manifestarea lui Dumnezeu, deoarece Cuvântul Domnului, Cuvântul Domnului, Cuvântul Domnului era întotdeauna Dumnezeu care Își emana personalitatea. Și astfel, când a spus „Cuvântul S-a făcut trup” sau „Cuvântul a locuit printre noi” sau „Cuvântul a fost în lume” sau „Cuvântul a făcut” el îl identifică cu Isus Cristos, Cristosul întrupat al lui Dumnezeu. Așadar, în textul de aici, vedeți că el întâmpină mintea grecească și mintea evreiască cu un cuvânt potrivit care atinge pentru amândouă punctul vital și de aceea el folosește acești termeni.

Și astfel, vă spun că așa sunt lucrurile în toată Biblia. Trebuie să acoperim spațiul liber al culturii și spațiul liber al limbajului. Așadar, este foarte, foarte important. Dacă nu înțelegi gnosticismul existent în vremea când a fost scrisă epistola către Coloseni, nu vei înțelege cartea. Dacă nu înțelegi cultura din vremea iudaizatorilor care pătrundea în bisericile neamurilor, nu vei înțelege epistola către Galateni. Dacă nu înțelegi cultura iudaică, nu poți explica Evanghelia după Matei. Trebuie să existe o înțelegere a culturii. Și este bine dacă citești cărți care să te ajute cu asta. De exemplu Edersheim și unele scrise de Barclay, chiar dacă teologia lui nu este corectă, unele din înțelegerile sale asupra culturii sunt foarte bune.

În al treilea rând, trebuie să acoperi spațiul geografic. Citești despre faptul că „s-au coborât la Ierihon.” Cum adică s-au coborât la Ierihon?” Ei bine, dacă mergi acolo, înțelegi la ce se referă când spune că s-au coborât. S-au urcat la Ierusalim. Într-adevăr Ierusalimul este situat la înălțime. Este un loc foarte înalt, pe un platou înalt.

În 1 Tesaloniceni spune că: „de la voi a răsunat Cuvântul Domnului în toată Macedonia și Ahaia.” Ce este uimitor este că a răsunat atât de repede. Din vremea când Pavel a fost acolo și le-a scris epistola, foarte puțin timp a trecut. Și tu te întrebi: „Cum e posibil ca cei din Tesalonic să îl fi avut numai pe Pavel în mijlocul lor pentru două săptămâni și mărturia lor să fi răsunat în toată lumea cunoscută? Cum se poate așa ceva?

Și apoi începi un studiu din geografie și afli că prin mijlocul cetății Tesalonic era ceea ce era cunoscut ca drumul cel mare Egnatian, care era traseul principal de la est la vest. Toți care veneau din ambele direcții treceau pe această cale. Și astfel, o mică înțelegere a geografiei îți îmbogățește perspectiva.

Îl înțelegi pe Domnul Isus Cristos care a trecut valea Chedronului către Muntele Măslinilor ca să Se roage și înțelegi că de Paști ei sacrificau literalmente mii de miei. Ei estimează că undeva la un sfert de milion erau sacrificați în acea săptămână. Ei sacrificau acei miei. Sângele curgea din spatele templului prin spatele muntelui Sionului direct în pârâul Chedron, care era înroșit de sânge. Și când Isus a ieșit din cetate, și a traversat acel pârâu, a călcat peste sângele acelor miei sacrificați, o readucere aminte a faptului că și sângele Lui urma să fie vărsat, sânge care urma să ridice păcatele lumii. Vedeți, o mică înțelegere a geografiei, despre acel pârâu și despre ce se petrecea îți îmbogățește înțelegerea biblică.

Mă gândesc la faptul că atunci când Isus l-a înviat pe Lazăr din morți vestea s-a răspândit în Ierusalim atât de repede. Știți de ce? Pentru că Betania este atât de aproape de partea de est a Ierusalimului. Ce s-a întâmplat în Betania are loc doar la 2-3 km depărtare de zona Templului, și vorba s-a răspândit ca focul în miriște, și astfel oamenii au început să-L caute pe acesta care a înviat un om din morți. Trebuie să acoperim unele din aceste spații goale care apar.

Le creează limbajul, cultura, geografia și încă ceva. Este istoria. Dacă cunoașteți puțină istorie, asta chiar ajută. Nu voi uita niciodată când am predicat Evanghelia după Ioan, cum cheia pentru înțelegerea conversației dintre Pilat și Isus era bazată pe cunoașterea istoriei. Dacă înțelegi situația romană, dacă înțelegi ce lucruri prosteşti a făcut Pilat când a venit în țară. Cum a venit fluturând pancarte cu chipul lui Cezar pe ele desigur, din moment ce se închinau lui Cezar. Și închinarea către împărat era o religie, asta a constituit un idol și literalmente i-a înfuriat pe evrei, i-a înfuriat pe preoții lor.

Așadar, Pilat a pornit cu stângul de la bun început. Pilat a încercat să îi înșele pe evrei și l-au prins, l-au reclamat la Roma și aproape că și-a pierdut slujba. Așadar, a stricat o mare înțelegere cu evreii, de cel puțin două ori.

Mai târziu a mai fost o a treia greșeală pe care a făcut-o. Acum, când a fost vorba de Cristos, Pilat s-a temut de evrei, de aceea a permis ca să fie răstignit Cristos. De ce se temea? Pentru că deja avea fapte trecute la dosarul care a fost trimis la Roma, și știa că slujba lui este în joc.

Acum, acesta este genul de istorie pe care trebuie să-l înțelegem când vrem să pătrundem înțelesul Bibliei. Puteți să luați asta din Zondervan’s Pictorial Dictionary, sau dintr-un dicționar biblic la alegere, iar asta vă va îmbogăți.

Trebuie să interpretezi din Biblie, și aceasta înseamnă acoperirea acestor spații libere. Întotdeauna auzi oameni spunând: „Ei bine, eu nu citesc cărți. Eu mă duc direct la Biblie.” Aceasta nu este pioșenie. Aceasta este prostie, pentru că tu trebuie să studiezi sursele și materialul ce studiază contextul ca să înțelegi. Adică, aș dori să aud pe cineva care să vină cu o explicație clară asupra lui Șur, Moab, Maher-Șalal-Haș-Baz, Calno, Carchemiș și Micmaș fără un comentariu sau un dicționar biblic. Vei avea dificultăți să faci asta. Astfel noi vrem să folosim surse utile.

Acum, pe măsură ce interpretezi folosind sursele, trebuie să acoperi spațiul limbajului, spațiul cultural, spațiul geografic și spațiul istoric. Care sunt principiile pe care le folosești? Ascultați cu atenție acum când le amintesc.

Întâi, principiul literal. Vrei să folosești un principiu literal. Vă voi oferi cinci principii foarte rapid. Asta înseamnă că vei putea înțelege Scriptura în înțelesul său literal, normal și natural. Acum, vor fi figuri de stil, însă acesta este limbaj normal, de asemenea. Vor fi simboluri. Este limbaj natural, de asemenea. Când ajungi la un pasaj apocaliptic precum Zaharia și Daniel și Ezechiel și Isaia și Apocalipsa și vezi fiarele și chipurile, știi că acestea sunt reprezentări, și știi că sunt simboluri care – ascultați – ascund adevăruri literale. Să iei Biblia în înțelesul său normal, natural. Să iei Biblia în înțelesul său normal, natural.

Știi, întotdeauna ar trebui să fii îngrijorat când cineva vine și-ți spune că: „Aici este un înțeles secret.” Și folosește acest verset: „Litera omoară, dar Duhul dă viață.” Și astfel ei vor să folosească metoda alegorică. Să nu iei pur și simplu ce îți spune: „Caută înțelesul ascuns, secret. Știi, cine știe ce e asta?” Nimeni nu știe. Ei inventează. Ia-l în înțelesul său literal.

În al doilea rând, trebuie să urmărim principiul istoric. Biblia trebuie studiată în contextul său istoric. Acum, deja am menționat asta. Ce a însemnat pentru oamenii cărora le-a fost scrisă sau spusă? Un text scos din contextul său istoric devine un pretext. Dacă citiți Filipeni 1 și citiți afirmațiile mărețe ale lui Pavel de acolo, trebuie să știți când vorbește despre disputa predicării lui Cristos, trebuie să înțelegeți cadrul istoric sau nu veți înțelege niciodată ce era în inima lui. Principiul istoric.

În al treilea rând, principiul gramatical, cel gramatical. Ce vrem să spunem este să ne uităm la propoziție, la prepoziții, la pronume, la verbe și la substantive. Am învățat cum să diagramăm o propoziție ca să aflăm ce spune. De exemplu, în Matei 28, este Marea trimitere: „Mergeți în toată lumea și predicați Evanghelie la fiecare făptură și învățați-i să păzească tot ce v-am poruncit.” Întâi citești „Mergeți” – care sună a verb – „în toată lumea și predicați Evanghelia, faceți ucenici, botezați-i și învățați-i”, toate sună a verbe.

Însă dacă intri în propoziție în greacă, vei vedea că este un singur verb, și singurul verb este mathēteusete adică „să faceți ucenici.” Mergeți este un participiu. Botezați-i este un participiu. Învățați-i este un participiu, care înseamnă că modifică verbul principal. Ceea ce spune marea trimitere este să facem ucenici, și ca să facem ucenici trebuie să mergem, să-i botezăm și să-i învățăm. Și dacă înțelegi aceasta, atunci plinătatea acelui concept reiese din text. Așadar, aceasta înseamnă să studiezi gramatica, a fost doar ca o ilustrație.

Aș dori să vă mai ofer încă o ilustrație din Matei 18. Cred că aceasta este una bună. De câte ori ați auzit pe cineva spunând următoarele la o întâlnire de rugăciune? „Unde sunt doi sau trei adunați împreună, sunt și Eu în mijlocul lor.” „Dragilor, doi sau trei suntem aici. Domnul este aici.” Ascultați, vreți să știți ceva? Dacă sunt acolo singur, Domnul este acolo. Este adevărat. Acest verset nu are nimic de-a face cu întâlnirile de rugăciune, și dacă studiați contextul veți vedea. Dacă veți studia gramatica textului, veți afla. Ceea ce spune este că atunci când începi să disciplinezi, să dai afară pe cineva din biserică, acolo sunt și Eu, Domnul, în mijloc, când tu confirmi păcatul lor, prin gura a doi sau trei martori. Și vei învăța asta dacă studiezi textul. Și astfel, trebuie să examinezi aspectul gramatical, însă cu mare atenție, ca să îl poți înțelege cu adevărat.

De fapt, am auzit o predică din Evrei 12 – îmi amintesc de când eram copil. Oh, am auzit cea mai intimidantă predică din viața mea din Evrei 12. Nu am uitat-o niciodată. „Iată, suntem înconjurați cu un nor mare de martori.” Și omul a spus: „Toți se uită la tine.” Cum adică toți? Toți din capitolul 11 din Evrei. Enoh, Avraam, Moise, și a continuat cu toți eroii credinței. Toți se uită la tine să vadă ce faci în viața creștină. Este deranjant. Prima mea reacție a fost: nu au nimic mai bun de făcut? Ce va fi după ce vom ajunge cu toții acolo? Cine se va mai uita la ce?

Nu la aceasta se referă. În capitolul 11 din Evrei, ai o listă întreagă de oameni care au trăit prin credință și în capitolul 12 ceea ce spune este că un nor mare de martori sunt martori care spun că viața binecuvântată este viața prin credință, și tu ar trebui să înveți din mărturia lor. Nu are nimic de-a face cu a sta în tribună și a se uita la tine. Acest lucru vine din înțelegerea gramaticii, a textului.

Al patrulea, principiul sintezei. Avem un principiu literal, un principiu istoric, un principiu gramatical și un principiu al sintezei. Aceasta este ceea ce reformatorii au numit analogia scriptura. Scriptura este un întreg. Cu alte cuvinte – ascultați – nicio parte a Bibliei nu va învăța ceva care să fie în contradicție cu o altă parte. Așadar, pe măsură ce tu studiezi Scriptura, trebuie să se potrivească toate împreună.

Nu poți, de exemplu, să citești 1 Corinteni și ajungând la partea în care vorbește despre botezul pentru morți. „Oh” – să spui tu – „ei bine, iată aici o nouă doctrină. Dacă ești botezat, poți să fii botezat pentru unii oameni morți și acest lucru îi va mântui. Iată aici, botezul pentru cei morți.” Stai puțin. Permite Biblia faptul ca cineva să fie botezat pentru un mort? Este așa ceva în Scriptură? Intră în contradicție cu doctrina mântuirii așa cum o știm? Atunci aceasta nu poate fi interpretarea pasajului pentru că niciun pasaj în și prin sine nu va contrazice învățătura Scripturii. Acesta este principiul sintezei.

J.I. Packer a spus într-un mod atât de minunat „Biblia apare ca o orchestră simfonică avându-l pe Duhul Sfânt ca pe Toscanini al ei. Fiecare instrument a fost adus să cânte de bunăvoie, spontan și creativ să-și cânte notele așa cum și-a dorit marele dirijor, deși niciunul dintre ei nu a putut auzi muzica vreodată ca întreg, scopul fiecărei părți devine pe deplin clar doar când este văzut în relație cu toate celelalte.”

Știți ce-mi spune asta? Principiul sintezei? Nu există contradicții. Ceea ce pare ca o contradicție poate fi rezolvat dacă avem informația, pentru că Biblia se reunește ca un întreg.

În al cincilea rând, principiul practic, principiul practic. Poate spui: „John, adică, totul este așa de neclar, totul este în aer, principiul literal și toate aceste lucruri. Cum se aplică la nivelul trăirii mele?” Acesta este principiul practic. Întrebarea de final este și ce dacă? Pe măsură ce încerc să interpretez Biblia, cum pot afla ce înseamnă pentru mine? Și acest lucru este deosebit. Asigură-te că în studiul tău biblic afli principii practice.

Am o scurtă expresie pe care o folosesc atunci când predau asta la clasă și este următoarea: Învățați să principializați Scriptura. Citiți-o și aflați care este principiul spiritual de acolo care mi se aplică mie? Dar nu poți face asta până când nu ai trecut prin celelalte principii: întâi cel literal, apoi istoric, gramatical și de sinteză. Și știți ce semnifică ceea ce spune și acum ajungeți la cum vi se aplică vouă.

Acum, acesta este modul în care interpretați Biblia. Și în timp ce citiți Biblia și Vechiul Testament, acum și atunci să lucrați asupra unora din aceste pasaje problemă sau poate să luați o carte și să o lucrați cu atenție. S-ar putea să nu aveți prea mult timp să faceți asta. Pe când terminați citirea efectivă, s-ar putea să mai aveți numai 15 minute rămase pe zi, dar măcar atât de puțin.

Citiți puțin într-un dicționar sau într-un comentariu și începeți să puneți lucrurile împreună și să aflați care este înțelesul literal. Care este cadrul istoric? Care este structura gramaticală? Cum se încadrează cu restul Scripturii? Și cum mi se aplică mie?

Așadar, citiți Biblia și interpretați Biblia. Și foarte rapid voi mai adăuga câteva la final și vă voi lăsa să plecați.

În al treilea rând, meditați asupra Bibliei. Să nu vă grăbiți. Și nu trebuie să spun prea multe despre asta, decât să vă reamintesc că Scriptura spune: „Cuvintele pe care ți le poruncesc în această zi să le ții în inima ta,” Deuteronomul 6. „Să îi înveți pe copiii tăi cu atenție. Să le vorbești când vei fi acasă și când vei fi în călătorie, când te vei culca și când te vei scula.” Cu alte cuvinte: „Oh, ar trebui ca aceste lucruri să-ți circule prin minte tot timpul.”

Acum, vreți să știți ceva? Vă voi spune un secret. Dacă citiți în Vechiul Testament și o carte din Noul Testament de 30 de ori la rând tot timpul, toate aceste lucruri vor circula prin mintea voastră. Și meditarea este cea care va lua toate aceste părți și va începe să le monteze împreună într-o înțelegere coerentă a adevărului biblic. Dumnezeu a spus chiar în Deuteronomul 6: „Să le legi ca un semn pe mâna ta și să le pui între ochii tăi și să le scrii pe ușiorii casei tale și pe porțile tale.”

Dumnezeu spune: „Vreau ca al Meu Cuvânt să fie peste tot. Vreau să fie în gura ta, când te ridici, când te așezi, când umbli și când stai. Vreau să fie în fața casei tale, pe porțile tale. Vreau să fie pe brațele tale, atârnând între ochii tăi. Îl vreau peste tot.” Și știți, trăim într-o cultură în care conduci pe stradă și ce vezi? Adică, ochii tăi sunt asaltați cu gunoi, nu-i așa? Reclame la whisky, reclame la bere, spectacole cu fete, filme stricate și gunoaie care sunt deversate în mintea voastră. Și Dumnezeu spune: „Ia Cuvântul Meu și să fie o pancartă în fața ochilor tăi. Să fie peste tot pe brațele tale, să-ți umple mintea, glasul, oriunde te duci.” Acesta este modul în care ar trebui să fie.

Un om a fost întrebat odată: „Când nu poți să dormi, numeri oile?” El a spus: „Nu, eu vorbesc cu Păstorul.” Asta vrea Dumnezeu să facă poporul Lui, să vorbească cu Păstorul, să mediteze. Psalmul 1:1-2. „Ferice de omul care nu se duce la sfatul celor răi, nu se oprește pe calea celor păcătoși și nu se așază pe scaunul celor batjocoritori. Ci își găsește plăcerea în legea Domnului și ce face? zi și noapte cugetă la legea Lui.”

Așa cum vacile rumegă hrana, este o ilustrare proverbială, o mestecă din nou, iarăși și iarăși și iarăși. Vacile au mai multe stomacuri, și mută hrana dintr-o parte în alta, în timpul procesului de digestie.

La fel și noi trebuie să citim Biblia, să studiem Biblia și să medităm asupra Bibliei. În al patrulea rând, în cele din urmă, învățați-i pe alții Biblia. Știți ce am descoperit? Cea mai bună metodă de a învăța este să dai mai departe. Știți ceva? Lucrurile pe care le-am învățat suficient de bine ca să vă învăț pe voi sunt lucrurile pe care le-am reținut. Aș dori să vă spun ceva, prieteni, voi sunteți sursa mea spirituală de putere. Este adevărat. Dacă nu v-aș avea pe voi ca să mă forțați să apar aici cu o predică nouă în fiecare săptămână, mă îndoiesc de faptul că aș reuși să răzbesc. Știu că voi veți fi aici și veți spune: „MacArthur, aici suntem, spune-ne.” Și este o realizare constantă a faptului că trebuie să vă învăț, aceasta mă forțează pe mine să învăț.

Și să vă mai spun un lucru. Vreți să știți, este foarte ușor să fii greu de înțeles? Știți asta? Dacă auziți pe cineva vorbind și nu înțelegeți nimic din ce spune, s-ar putea ca nici el să nu-și înțeleagă subiectul. Dacă cineva este neclar, el nu-și înțelege subiectul. Este foarte ușor să fii greu de înțeles. Este foarte greu să fii clar, deoarece ca să fii clar trebuie să-ți stăpânești subiectul. Și astfel, ca învățător, vedeți, ești forțat să-ți stăpânești subiectul sau nu vei fi niciodată clar.

De multe ori oamenii spun: „Ei bine, știți, nu înțeleg. Nu se întâmplă nimic în biserica mea. Îi învăț Biblia. Oamenii pleacă spunând: ‘El învață din Biblie, dar nu știu despre ce vorbește.’” Trebuie să fii clar. Și dacă îi înveți pe alții, vei reține. Doar hrănește pe cineva și vezi cum îți hrănește inima.

Cred că motivația personală pentru studiu vine din responsabilitate. Dacă nu aș avea pe cine să învăț, nu aș produce nimic. Am ajuns acasă, doar ca o ilustrație, vineri. Am două zile să pregătesc asta – bine, mai exact, 20 de ani de gânduri, şi două zile să le pun împreună. Știți ce s-a întâmplat? Am reușit. Dacă nu ar fi trebuit să vă învăț asta decât duminica următoare, nu aș fi reușit. Aș fi citit doar ceva și aș fi mers într-un ritm lent. Dar Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru presiunea pe care o puneți în viața mea ca să fac acest lucru.

Nu pot să vin duminica și să spun: „Hei, știți, am cea mai bună predică. Cred că va fi gata până marți.” Voi nu veți fi aici marți. Și acest fel de presiune mă forțează să rămân asupra materialului și să-l înțeleg.

Ei bine, sper ca aceste lucruri să vă ajute să începeți. Citiți Biblia, interpretați Biblia, meditați asupra Bibliei și învățați-i pe alții Biblia. Și după ce ai terminat totul, știi, omul este predispus să fie cu capul mare și să spună: „Ei bine, am terminat. Stăpânesc totul.” Adu-ți aminte de Deuteronomul 29:29. „Lucrurile ascunse sunt ale Domnului.” După ce ai spus totul și ai făcut totul și ai învățat totul, nici măcar nu ai zgâriat suprafața minții infinite a lui Dumnezeu.

Dar știți care este scopul? Aș dori să vă spun următorul lucru, și trebuie să spun acest lucru. Scopul tău în învățarea Cuvântului lui Dumnezeu nu este să ai cunoștință, pentru că Pavel a spus: „Cunoștința” – ce face? – „îngâmfă.” Scopul tău este să-L cunoști pe Dumnezeu și să-L cunoști pe Dumnezeu înseamnă să înveți smerenia. Înțelegeți? Să-L cunoști pe Dumnezeu înseamnă să înveți adevărata smerenie.

Ei bine, să ne rugăm.

Tată, sunt mulțumitor pentru răbdarea oamenilor din această seară care a fost mai lungă, și totuși se pare că am avut un timp atât de minunat ca să împărtășim împreună nevoia de a studia Cuvântul. Doamne, s-ar putea pentru unii din acești oameni minunați să fie copleșitor și uneori este chiar și pentru mine să îndeplinesc tot ce trebuie să fac ca să cunosc Cuvântul Tău. Doamne, ajută-ne să începem de undeva, cel puțin cu citirea. Și puțin câte puțin, să începem să interpretăm lucrurile.

Pe măsură ce acești oameni minunați vor nota pe margine și apoi se vor întoarce ca să dorească să înțeleagă, arată-le sursele potrivite, cărți sau poate să-l asculte pe un alt învățător care îi poate ajuta. Ajută-ne, Tată, așadar, să medităm asupra Cuvântului. Și apoi să-i învățăm pe alții, așa ca să trecem prin tot ciclul: întâi să primim de la Tine și în cele din urmă să transmitem mai departe și altora.

Oh, ce timp binecuvântat am avut în seara asta! Fă-ne oameni ai Cuvântului. Știu că Tu îmi citești inima și recunoștința adâncă pe care o am pentru credincioșia acestor oameni care au venit în seara asta ca să-și deschidă inimile la acest lucru necesar al studierii Cuvântului Tău. Îți mulțumesc, Tată, pentru deschiderea lor. Mă rog ca să-i răsplătești pentru o asemenea dorință și credincioșie împlinind în viața lor Cuvântul Tău cel bun. Mă rog nu doar pentru modul în care îl clarifică în mintea lor, ci și pentru modul în care îl trăiesc în inimile lor. În numele lui Cristos. Amin. SFÂRȘIT